Parlamentul Moldovei introduce pentru 60 de zile starea de urgență în energie și hidrologie

Din 26 septembrie, în Moldova se introduce pentru 60 de zile starea de urgență în domeniile energetic și hidrologic.

Parlamentul Moldovei a aprobat acest regim la nivel național, pentru ca autoritățile să poată reacționa mai rapid la eventualele întreruperi.

Decizia a fost luată pe fondul riscurilor legate de livrările de resurse energetice și combustibil, precum și al deficitului persistent de apă din Nistru și Prut.

Autoritățile precizează însă că, în prezent, în țară există resurse energetice, combustibil și apă, dar probabilitatea perturbărilor în aprovizionare a crescut.

În Comisia națională pentru gestionarea crizelor, sarcina a fost formulată direct astfel: „Scopul măsurilor este să prevenim problemele, nu să așteptăm apariția lor”.

Comisia consideră că ansamblul de decizii trebuie să păstreze energia în interiorul țării în orele de vârf, să asigure spitalele și serviciile vitale, să accelereze livrarea combustibilului, să susțină rezervele și să limiteze utilizarea apei pentru nevoi nesemnificative.

În sectorul energetic, vor avea prioritate spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei potabile, precum și întreprinderile de termoficare.

Între 18.00 și 22.00, capacitățile disponibile ale interconexiunilor pentru export vor fi stabilite la nivelul zero, dacă nu este vorba despre un furnizor care este obligat să presteze un serviciu de interes public.

Dacă deficitul de energie electrică nu va putea fi acoperit prin achiziții comerciale, Moldova va putea solicita energie electrică de avarie de la operatorii sistemelor de transport din țările vecine.

Termocentralele vor putea mări producția de energie electrică în limitele posibilităților tehnice, iar procedurile pentru proiectele de producere și stocare a energiei vor fi simplificate.

Autoritățile de stat și cele locale trebuie să reducă consumul de combustibil al instituțiilor cu cel puțin 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Consumul de energie electrică pentru iluminatul stradal va fi redus cu cel puțin 50%, dacă acest lucru nu afectează activitatea infrastructurii critice și a serviciilor de bază.

În clădirile publice și comerciale, iluminatul interior va fi redus cu cel puțin 30%, iar fântânile, vitrinele, iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar vor fi deconectate.

Întreprinderile cu procese energofage vor trebui să transfere cele mai costisitoare operațiuni în afara intervalelor de vârf — de la 6.00 la 9.00 și de la 18.00 la 22.00.

Autoritățile au decis să protejeze separat și rezervele de combustibil. Exportul și reexportul produselor petroliere standard din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi permise doar cu condiția ca în depozite să rămână cel puțin 2500 de tone de benzină și 7500 de tone de motorină.

La punctele de trecere a frontierei, combustibilul importat în Moldova pe cale terestră va avea o bandă separată de circulație, iar transporturile feroviare de produse petroliere vor avea prioritate pe rețeaua națională.

La stațiile de alimentare, motorina în ambalaj de consum va putea fi cumpărată în cantitate de cel mult 40 de litri, iar pentru recipientele mobile specializate, folosite la alimentarea tehnicii agricole, limita va fi de 100 de litri.

Cât timp la stațiile de alimentare există motorină standard, aceasta trebuie vândută la preț reglementat. Alte tipuri de produse petroliere vor putea fi oferite doar după epuizarea stocurilor standard.

În domeniul apei, prioritate vor avea apa potabilă, necesitățile sanitare, spitalele, instituțiile sociale, școlile, serviciile de urgență și alte obiective de importanță critică.

Până la începerea sezonului de încălzire, autoritățile promit, de asemenea, să asigure apa necesară pentru umplerea circuitelor sistemelor centralizate de termoficare, inclusiv pentru CET Chișinău și CET Nord din Bălți.

Pe durata stării de urgență se suspendă captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare, iar apa potabilă din sistemele publice și apa din surse de suprafață nu va putea fi folosită pentru udarea gazonului, spălarea străzilor și curților, umplerea piscinelor, fântânilor și iazurilor decorative.

Operatorii de alimentare cu apă trebuie să pregătească planuri pentru cazul reducerii disponibilității sursei cu 10%, 20% sau 30%, iar în caz de deficit grav va fi organizată livrarea mobilă de apă.

Pentru un astfel de caz, au fost deja pregătite cinci instalații de pompare de mare capacitate, scoase din rezerva de stat și transmise către SA „Apă-Canal Chișinău”. De asemenea, autoritățile sunt gata să conecteze puțuri arteziene verificate și alte surse subterane de rezervă.

Pentru regimul de criză energetică răspunde Ministerul Energiei, pentru sectorul apei — Ministerul Mediului, iar Centrul Național de Gestionare a Crizelor asigură coordonarea strategică și urmărește situația la nivel național. Măsurile prevăzute în deciziile nr. 8 și nr. 9 intră în vigoare la 26 septembrie 2026.