13 deputați ai PSD vor să excludă descendenții foștilor cetățeni din cetățenia română

Un grup de 13 deputați ai Partidului Social Democrat a depus un proiect de lege care propune excluderea descendenților foștilor cetățeni ai României din procedura de redobândire a cetățeniei române. Este vorba despre articolele 10 și 11 din Legea nr. 21/1991.

Inițiativa îi vizează direct pe cetățenii Republicii Moldova care obțin cetățenia română pe criteriu de origine. Sub incidența ei intră cei ai căror părinți, bunici sau străbunici au fost cetățeni ai României înainte de anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

În forma actuală a legii, cetățenia poate fi redobândită nu doar de foștii cetățeni ai României, ci și, în anumite condiții, de descendenții lor, în gradele de rudenie prevăzute. Autorii proiectului consideră că acest lucru a extins prea mult cercul celor care pot depune cereri, iar printre solicitanți se află persoane care „nu au avut niciodată cetățenie română” și nu mai păstrează o legătură directă cu România.

Deputații PSD scriu că revizuirea regulilor va ajuta și la reducerea sarcinii asupra autorităților statului. Potrivit lor, vor trebui examinate mai puține dosare, cu verificarea actelor de stare civilă ale mai multor generații succesive.

În nota explicativă, autorii prezintă cifre care, în opinia lor, arată amploarea procesului: aproximativ 85 de mii de cetățeni străini au redobândit cetățenia română în perioada 1991-2002, iar 770 de mii — în perioada 2002-2024. În 2024, numărul total a depășit 850 de mii, iar în 2025, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie se aștepta examinarea a peste 150 de mii de dosare.

Separat, deputații invocă o anchetă a Procuraturii Generale, efectuată în decembrie 2025, privind peste 900 de cereri suspecte de obținere a cetățeniei. În viziunea lor, era vorba despre persoane care ar fi putut obține sau au încercat să obțină cetățenia română folosind documente false, prin proceduri întemeiate pe articolul 11, iar în dosar erau menționați avocați, funcționari și presupuse rețele de falsificare a documentelor.

Autorii proiectului consideră că toate acestea confirmă necesitatea revizuirii cadrului juridic. Scopul lor, potrivit spuselor lor, este păstrarea caracterului compensatoriu al cetățeniei și a cerinței privind o legătură reală între solicitant și statul român.