Bolea: pentru dezvoltarea Chișinăului au fost aprobate proiecte de aproape 3 miliarde de lei

La 14 octombrie, Vladimir Bolea a declarat că pentru municipiul Chișinău, pentru anii 2023–2026, au fost aprobate proiecte de dezvoltare a infrastructurii în valoare de aproape 3 miliarde de lei.

Din această sumă, circa 1,5 miliarde de lei au fost deja direcționate către proiecte care au fost finalizate sau se află în derulare. Banii merg spre curțile blocurilor locative, drumuri, apeduct și canalizare, clădiri publice și zone de agrement.

Despre planurile autorităților s-a vorbit la conferința de presă dedicată investițiilor guvernamentale în capitală. Alături de Vladimir Bolea au vorbit ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, și ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș.

Bolea a numit drept cel mai vizibil program „Curtea europeană”. În cadrul lui au fost aprobate 469 de proiecte, în valoare totală de 2,3 miliarde de lei.

În curțile blocurilor de locuit se repară trotuarele și căile de acces, se amenajează terenuri de joacă, zone verzi și locuri de odihnă. Acum au fost modernizate 38 de curți, încă la 32 de obiective lucrările continuă, iar la 18 urmează să înceapă în curând.

Primele 88 de curți trebuie finalizate până la sfârșitul lunii noiembrie. Potrivit ministrului, tocmai pe acest grup se concentrează acum ritmul principal al lucrărilor.

Bolea a spus că autoritățile au decis să lucreze „împreună cu cetățenii și pentru cetățeni” la ceea ce este foarte important pentru fiecare, chiar dacă nu este întotdeauna vizibil. El a adăugat că proiectele sunt alese în funcție de necesitățile despre care anunță locuitorii.

Ministrul a mai afirmat că deciziile au fost luate „de jos în sus”. Potrivit lui, în curți s-a construit exact ceea ce a ales majoritatea oamenilor.

Un capitol separat vizează grădinițele. La Chișinău sunt implementate 37 de proiecte pentru extinderea sau crearea grupelor de creșă în instituțiile publice.

Pentru aceste lucrări sunt prevăzute 93 de milioane de lei. Bolea a subliniat că autoritățile nu au limitat numărul grupelor, dacă în clădire există spațiu și este nevoie.

Ministrul a numit astfel de servicii deosebit de importante pentru tinerele mame și pentru copii. Potrivit lui, ele îi ajută pe părinți să-și continue studiile sau să muncească, în timp ce micuții beneficiază de îngrijire și educație timpurie.

La Chișinău este pregătită și restaurarea clădirii istorice a administrației zemstvei guberniale a Basarabiei de pe strada Alexei Sciusev. Suprafața clădirii este de 1 855 de metri pătrați.

Acum se elaborează proiectul de reconstrucție. Bolea a declarat că edificiul este „complet distrus și deteriorat”, iar lucrările de restaurare ar trebui să înceapă în cel mai scurt timp.

După restaurare, potrivit ministrului, această clădire poate deveni o nouă atracție pe harta turistică a capitalei. Autoritățile o examinează nu doar ca monument, ci și ca viitor punct de atracție.

Un mare proiect rutier este legat de centura capitalei. Primul tronson, cu o lungime de circa 6,5 km, a fost deja finalizat, iar valoarea investițiilor a fost de 9,9 milioane de euro.

Pe tronsoanele 2 și 3 se planifică aproximativ 18 km de drum cu patru benzi pe traseul Ialoveni — Sculeni — podul de la Cricova. Bolea a spus că al doilea tronson este deja pregătit complet.

Potrivit lui, proiectul are studii de fezabilitate, resurse financiare de la BERD și decizii ale Guvernului. Administrația Națională a Drumurilor pregătește acum documentația pentru licitație.

Bugetul estimativ al celui de-al doilea tronson, care va lega Ialoveni de Sculeni, este de aproximativ 100 de milioane de euro, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Pentru al treilea tronson — de la Sculeni până la podul de la Cricova — studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în următoarele săptămâni. După aceea vor fi stabilite costul și sursele de finanțare.

Ministrul a precizat că documentația pentru licitație este pregătită astfel încât, în 2027, să înceapă lucrările atât la al doilea, cât și la al treilea tronson al centurii. Dacă planurile vor reuși, capitala va primi încă aproximativ 18 km de șosea cu patru benzi.

Bolea a legat acest proiect de siguranța și confortul circulației. Potrivit lui, noul drum trebuie să ușureze tranzitul prin capitală.

În suburbiiile Chișinăului, după cum a anunțat ministrul, sunt realizate 82 de proiecte prin programele „Satul european”, „Satul european Expres” și „Europa aproape”. Acestea vizează apă, canalizare, drumuri, clădiri publice, odihnă și sport.

La Budești se construiește o sală sportivă regională, iar în paralel se pregătesc lucrări de dezvoltare a rețelelor de canalizare. La Cruzești, Budești și Tohatin sunt conectate sistemele de canalizare, astfel încât apele uzate să ajungă în sistemul centralizat al municipiului Chișinău.

Bolea a explicat că pentru aceasta se construiesc 8,2 km de rețele comune de canalizare și mai multe stații de pompare. Potrivit lui, acest lucru va permite reducerea numărului de stații locale de epurare și îmbunătățirea calității epurării apelor uzate.

La Trușeni a fost deja dat în exploatare drumul de acces de 1,6 km către agenții economici. În Bubuieci se reabilitează un tronson de 1,1 km care duce spre zona industrială.

Ministrul a spus că drumurile bune îi ajută pe agenții economici să lucreze, iar asta aduce mai mulți bani și mai multe taxe în bugetele locale. La Băcioi, potrivit lui, se mai planifică construirea a 7 km de rețele de canalizare și a unor stații de pompare pentru conectarea la sistemul centralizat al capitalei.

Un accent separat a fost pus pe școli. Dan Perciun a declarat că volumul investițiilor capitale în infrastructura școlară a Chișinăului, în ultimii ani, se apropie de 1 miliard de lei.

Potrivit lui, mai mult de 60 de instituții de învățământ au primit sprijin — de la reparații și dotare până la modernizarea cantinelor și a blocurilor sanitare. Ministrul a adăugat că 90% din bugetul tuturor școlilor și grădinițelor din Chișinău vine de la guvern prin transferuri cu destinație specială.

Perciun a spus că aceste transferuri acoperă salariile, resursele energetice și alte cheltuieli curente. În paralel, ministerul a mobilizat bani și pentru modernizarea infrastructurii.

În cadrul programului „Școli model”, în capitală au fost selectate 25 de instituții de învățământ. Pentru fiecare dintre ele se planifică alocarea a aproximativ 2,5–3 milioane de euro.

Ministrul a explicat că este vorba despre școli care au spații libere, dar care nu sunt suficient de atractive pentru părinți și elevi. Din această cauză, potrivit lui, alte instituții se supraaglomerează, iar într-o clasă ajung uneori să fie 35–40 de elevi.

Perciun a spus că modernizarea trebuie să distribuie elevii mai echilibrat între școlile diferitelor sectoare ale capitalei. Alte 16 instituții au fost incluse în proiecte de eficiență energetică, iar în 20 de școli și licee au fost reparate blocurile sanitare.

Pentru aceste lucrări s-au cheltuit peste 24 de milioane de lei. Încă 100 de milioane de lei au fost direcționați spre modernizarea cantinelor școlare, după extinderea alimentației gratuite pentru elevii claselor V–IX.

Ministrul a menționat că aproape în orice școală din oraș poate fi deja văzut echipamentul nou, achiziționat și transmis de minister pentru organizarea alimentației. El a mai vorbit despre transmiterea unor clădiri, pentru a extinde spațiile pentru elevi.

Fosta clădire a liceului cu numele lui Igor Vieru, după reparație, va fi transmisă liceului teoretic cu numele lui Lucian Blaga, ceea ce va oferi aproximativ 400 de locuri pentru elevii claselor primare. O altă clădire din sectorul Ciocana se dorește a fi folosită tot pentru extinderea rețelei școlare.

În același timp, Perciun a îndemnat Primăria Chișinău să investească mai activ în instituțiile care se află în gestiunea ei. El a spus că eforturile guvernului trebuie însoțite de soluții comparabile din partea orașului, mai ales acolo unde este vorba despre supraaglomerare și modernizare.

În sănătate, investițiile din ultimii patru ani în 24 de instituții medicale din Chișinău au depășit 1,6 miliarde de lei. Aproape 800 de milioane de lei au venit din bugetul de stat și din fondurile Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, iar circa 810 milioane de lei — din surse externe.

În șase instituții medicale municipale au fost investite circa 65,7 milioane de lei. Printre proiectele-cheie se numără un tomograf computerizat pentru Spitalul Clinic Municipal de Copii Valentin Ignatenco, în valoare de 15,2 milioane de lei.

Alexandru Gasnaș a spus că aparatul permite efectuarea investigațiilor direct în spital, fără a transfera micii pacienți în alte instituții. Potrivit lui, acest lucru îi ajută pe medici să stabilească mai repede diagnosticul.

În același spital au fost direcționați circa 27 de milioane de lei. Secția de terapie intensivă de acolo a fost dotată cu nouă paturi, aparate de ventilație artificială a plămânilor și sisteme de monitorizare.

Gasnaș a comunicat că acolo sunt tratați anual,