Procurorii cer pentru Plahotniuc 25 de ani și confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro

La 1 octombrie, la Curtea de Apel (CA) Centru a început examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, iar Vlad Plahotniuc participă la ședință prin videoconferință.

Debutul audierilor a fost deja amânat: prima ședință fusese stabilită pentru 24 august, dar a fost zădărnicită de două mesaje privind o presupusă bombă, iar după verificare acestea s-au dovedit false. La ședința din 26 august, Plahotniuc a cerut să fie prezent personal în instanță, însă această solicitare a fost respinsă.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca inculpatul să fie adus în instanță sub escortă, dar judecata a păstrat forma anterioară de participare. Astfel, Plahotniuc va continua să se conecteze la proces de la distanță.

Apelul a fost depus și de Procuratura Anticorupție. Procurorii consideră prea blândă pedeapsa de 19 ani de închisoare și cer 25 de ani, precum și contestă refuzul instanței de fond de a confisca 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro.

Partea acuzării insistă că confiscarea și repararea prejudiciului sunt măsuri diferite și că ele pot fi aplicate simultan. La procuratură se mai spune că infracțiunile au lovit grav sistemul bancar și au subminat economia, imaginea și încrederea în instituțiile statului.

În materialele dosarului, potrivit unor date, în aprilie 2026, iar potrivit altora — pe 22 aprilie 2025, Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare. Judecătoria sectorului Buiucani l-a recunoscut vinovat de toate cele cinci capete de acuzare, inclusiv conducerea unei organizații criminale în perioada 2009-2019 și escrocherie în proporții deosebit de mari.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. Instanța l-a obligat, de asemenea, să achite statului aproximativ 60 de milioane de dolari și a menținut sechestrul pe active în valoare de peste 1 miliard de lei.

Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie și extrădat în Moldova pe 25 septembrie. Numele lui figurează în cinci dosare penale: despre „furtul miliardului”, despre blanchetele pentru pașapoarte, despre delapidări la întreprinderea de stat Metalferos, despre eventuala transmitere de bani lui Igor Dodon în „dosarul cu sacoșa” și despre falsificarea documentelor.