Președintei Moldovei vor să-i mărească salariul la 65 100 de lei brut

65 100 de lei brut — până la o asemenea sumă ar putea crește salariul lunar de bază al președintei Moldovei, al președintelui Parlamentului și al șefului Guvernului, dacă Ministerul Finanțelor își duce reforma până la capăt. Proiectul este discutat acum public, iar consultările pe marginea lui vor dura până la 2 iulie.

Ministerul Finanțelor propune o nouă formulă de salarizare pentru sectorul bugetar: pentru primii trei demnitari ai țării coeficientul ar urma să fie redus de la 15 la 10,5, iar valoarea de bază să fie ridicată de la 1 400 la 6 200 de lei. În final, calculul dă exact acei 65 100 de lei brut în locul celor 21 000 de lei actuali.

Dacă reforma va fi aprobată, noile reguli ar trebui să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026. Pentru aceasta va trebui modificată legea privind salarizarea bugetarilor și legea bugetului de stat pentru anul curent.

Proiectul nu vizează doar funcțiile de vârf. Ministerul Finanțelor vorbește despre revizuirea coeficienților și a valorilor de bază pentru aproximativ 170 de mii de angajați din sectorul public — de la funcționari până la polițiști, profesori și medici.

Maia Sandu a susținut ideea însăși de revizuire a sistemului și a numit schema actuală nedreaptă. Ea a spus: „Astăzi, șeful unei direcții dintr-o instituție primește mai mult decât președintele țării, președintele Parlamentului sau prim-ministrul. Consider că este nedrept”.

Potrivit Maiei Sandu, noul sistem a apărut după analiza tuturor funcțiilor din sectorul public, realizată de experți cu sprijinul Băncii Mondiale. Ei au analizat nivelul de responsabilitate, complexitatea muncii și faptul cât de mult poate statul să concureze pentru cadre cu sectorul privat, mai ales în IT.

Președinta a subliniat separat că nu se așteaptă la o creștere de două ori a salariilor miniștrilor, pentru că lefurile lor au fost deja majorate recent și, în opinia ei, se află la un nivel decent. Ea s-a pronunțat și pentru compensarea cheltuielilor de transport ale deputaților care merg în regiuni la întâlniri cu alegătorii.

„Nu trebuie să cădem în populism. Și deputații trebuie să aibă un salariu decent, iar dacă ei suportă cheltuieli de serviciu, acestea trebuie compensate”, a spus Maia Sandu. Astfel, șefa statului a explicat de ce în proiect sunt combinate creșterea salariilor de bază și reducerea unei părți a sporurilor.

Tocmai reducerea și revizuirea adaosurilor au provocat deja nemulțumiri în sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a declarat că nu susține reforma, pentru că aceasta nu garantează păstrarea nivelului actual de venituri ale procurorilor și ale angajaților procuraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat, de asemenea, documentul. În consiliu se consideră că schimbările propuse sunt insuficiente și că ele ar putea chiar afecta veniturile judecătorilor.

Pentru judecători și procurori, în proiect este prevăzută o valoare de calcul de 6 200 de lei, dar numai pentru cei care au trecut cu succes verificarea integrității. Pentru ceilalți, aceasta va fi mai mică, iar salariul de bază al unui membru al CSM ar putea ajunge, potrivit calculelor, la 59 706 lei brut.

Separat, în reformă este prevăzut și cel mai mare salariu de bază din țară — cel al președintelui Curții Constituționale. Pentru această funcție se propune coeficientul 10,5 și valoarea de calcul de 6 900 de lei, ceea ce ar însemna 72 450 de lei brut pe lună.

Pe fundalul acestor calcule, autoritățile amintesc și de veniturile actuale ale primilor demnitari. Potrivit declarațiilor pentru 2025, Maia Sandu primea în medie 22 766 de lei net pe lună, iar Igor Grosu — 29 572 de lei.

În același timp, întrebarea de unde vor fi luate banii pentru reformă rămâne deschisă. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, încă nu a explicat din ce surse vor fi acoperite cheltuielile suplimentare, deși este vorba despre o revizuire amplă a salariilor din întregul sector bugetar.

Anterior, Gavriliță a propus și majorarea TVA-ului pentru mai multe produse social importante, inclusiv produse alimentare și medicamente, la nivelul general de 20%. Această idee a provocat deja proteste din partea unor fermieri și critici din partea opoziției, care cheamă la acțiuni mai ample în Chișinău.

Deocamdată, reforma rămâne un proiect aflat în etapa consultărilor publice. Tocmai până la 2 iulie Ministerul Finanțelor primește observații la documentul care ar trebui, în același timp, să egalizeze salariile din sectorul public și să elimine dezechilibrele acumulate în sistemul actual.