Parlamentul Moldovei a aprobat noua structură a Armatei Naționale

Pe 8 octombrie, Parlamentul Moldovei a aprobat, în cadrul unei ședințe cu ușile închise, noua structură generală a Armatei Naționale. Proiectul a fost susținut de 62 de deputați.

Dezbaterea a durat aproximativ o oră și jumătate și s-a desfășurat fără presă. În sală se putea intra doar pe o singură ușă, toți au fost verificați cu atenție, iar telefoanele, laptopurile și ceasurile inteligente trebuiau lăsate în afara încăperii.

La ședință au fost prezenți deputați, reprezentanți ai Ministerului Apărării, ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și câțiva angajați ai secretariatului parlamentului. Detaliile deciziei nu sunt divulgate: ele sunt clasificate drept secret de stat.

Documentul prevede creșterea numărului de militari, majorarea cheltuielilor pentru apărare în anii următori și dotarea armatei cu tehnică modernă. Parametrii concreți și lista achizițiilor nu sunt anunțate public.

Igor Grosu a numit adoptarea noii structuri o procedură obișnuită, necesară pentru ca armata Moldovei să se adapteze la condițiile actuale. Potrivit lui, autoritățile trebuie „să facă tot posibilul pentru a ne apăra cât mai bine țara, pentru a dezvolta parteneriatul și pentru a avea acces la echipamente moderne”.

Grosu a spus, de asemenea, că modernizarea armatei va necesita mai mulți bani. Autoritățile vor să aducă cheltuielile de apărare la 1% din PIB, în timp ce acum acestea constituie aproximativ 0,5% din PIB.

Totodată, președintele Parlamentului a subliniat că Moldova nu se confruntă cu amenințări militare noi sau imediate. Dar, potrivit lui, persistă riscuri legate de spațiul aerian și de războiul hibrid.

Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, la Moldova Security Forum de la Chișinău, pe 8 și 9 octombrie, a explicat că efectivul personalului va fi majorat, iar structura forțelor armate va fi ajustată în funcție de pericolele și amenințările actuale pentru țară.

Deputatul PAS Mihail Druță a spus că schimbările au venit ca răspuns la amenințări mai serioase și mai concrete. „Statul trebuia să răspundă la ele. Astăzi, un astfel de răspuns a fost dat în parlament”, a menționat el.

Ion Chicu a susținut proiectul și a declarat că Moldova trebuie să-și întărească capacitatea de apărare. „Vrem ca țara noastră să fie capabilă să se apere”, a spus el.

Potrivit mai multor relatări, pentru proiect au votat 62 de deputați, iar printre cei care l-au susținut au fost menționați reprezentanți ai PAS, ai Partidului Nostru, deputați independenți și o parte a opoziției din blocul „Alternativa”. Reprezentanții Partidului Socialiștilor (PSRM), ai Partidului Comuniștilor și ai partidului „Democrația Acasă” nu au participat la vot.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a pus sub semnul întrebării însăși necesitatea unui astfel de regim de secretizare. El a spus că „nu s-a discutat nimic despre ce cetățenii și presa nu ar trebui să știe”, iar apoi a adăugat că, dacă ședința a fost secretizată pentru a o proteja de scurgeri, atunci „jumătate dintre deputați merg o dată pe săptămână la Moscova, iar cealaltă jumătate — în Occident”.

Usatîi a presupus că serviciile secrete străine ar fi putut obține acces la proiectul de lege încă înainte ca acesta să fie prezentat deputaților, dar nu a adus niciun fel de dovezi și nu a formulat acuzații concrete.

Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a numit cele întâmplate „un circ”. El a spus că o parte din informațiile de la ședința cu ușile închise fuseseră deja rostite public mai devreme, inclusiv de ministrul apărării la forumul de securitate.

Deputatul independent Vasile Tarlev a considerat, la rândul său, că în jurul ședinței a fost creat prea mult zgomot. Potrivit lui, a fost o discuție obișnuită despre starea și activitatea ulterioară a Armatei Naționale, nu un motiv de agitație.

Pavel Voicu, din PSRM, a declarat că formatul cu ușile închise limitează, de fapt, dezbaterea publică a problemelor de apărare. El a numit acest lucru „un absurd” și a adăugat că ambițiile autorităților „depășesc semnificativ bugetul Moldovei”, astfel încât nu este clar de unde vor găsi bani pentru planurile anunțate.