Comisia de la Veneția a avertizat asupra riscului pentru opoziție în legea privind deputații din Moldova

La 13 octombrie 2026, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat avizul CDL-AD(2026)032 cu privire la proiectele Codului privind organizarea și activitatea Parlamentului Moldovei și ale legii privind statutul, conduita și etica deputaților. Documentul a fost pregătit la solicitarea președintelui Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, iar proiectul de lege nr. 448 din 6 decembrie 2023 urmează să înlocuiască legea privind statutul deputaților din 1994.

CV, în ansamblu, a susținut ideea reformei și dorința autorităților din Moldova de a face regulile activității parlamentare mai clare. Dar experții au precizat din start: textul trebuie revizuit substanțial, altfel noile norme pot afecta libertatea de exprimare și drepturile opoziției.

Unul dintre punctele principale ale avizului a fost principiul mandatului liber și independent al deputatului. Comisia a reamintit că deputatul reprezintă poporul în ansamblu, nu doar partidul pe lista căruia a fost ales, de aceea un partid politic nu trebuie să primească dreptul de a retrage mandatul după alegeri.

În acest bloc, CV a analizat separat norma privind refuzul de a depune jurământul. Experții au calificat anularea automată a mandatului drept o ingerință excesivă în dreptul la alegeri libere și au propus o abordare mai blândă, de exemplu suspendarea temporară a unor facilități până la depunerea jurământului.

Comisia a reamintit, totodată, că Constituția Moldovei nu prevede condiția depunerii jurământului drept temei pentru exercitarea mandatului după confirmarea acestuia. În aviz se mai spune: „Jurământul deputaților are o semnificație simbolică, ca semn vizibil al loialității față de Constituție și față de principiile constituționale ale democrației”, dar acest lucru nu trebuie să se transforme în pierderea automată a mandatului.

Separat, CV a examinat normele privind retragerea mandatului după o sentință de condamnare. Comisia consideră că un asemenea temei ar trebui limitat la anumite categorii de infracțiuni intenționate grave sau la pedepse cu închisoarea deosebit de lungi.

Controverse a stârnit și prevederea privind încetarea mandatului pentru absența fără motive întemeiate mai mult de patru luni. În locul pierderii automate a mandatului, experții propun măsuri disciplinare, iar pentru combaterea absențelor — și sancțiuni financiare.

Legea, în opinia Comisiei, trebuie să explice mai exact ce anume este considerat activitate parlamentară și cum se ia în calcul absența unui deputat în semn de protest. Este necesară și o procedură mai clară de încetare a mandatului — cu reguli de vot, componența comisiilor și o procedură clară de adoptare a deciziilor.

CV s-a exprimat la fel de ferm și pe tema imunității. Orice decizie a Parlamentului privind ridicarea imunității trebuie să fie motivată, iar deputatul trebuie să beneficieze de garanții procedurale, inclusiv dreptul de a fi audiat și posibilitatea revizuirii unor sancțiuni.

Comisia insistă, de asemenea, că protecția deputatului pentru declarațiile și voturile sale trebuie să funcționeze permanent, inclusiv după încetarea mandatului. Mai mult, proiectul trebuie să extindă explicit iresponsabilitatea parlamentară și asupra opiniilor exprimate în afara Parlamentului, dacă acestea sunt legate de exercitarea mandatului.

Din text este eliminat și un alt element sensibil — menționarea separatismului ca excepție de la o astfel de protecție. CV consideră că restricțiile asupra libertății de exprimare trebuie interpretate strict și în raport cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.

Experții au ridicat multe întrebări și cu privire la normele disciplinare. În proiect apar formulări vagi despre obligația de a nu aduce prejudicii imaginii țării, de a respecta normele morale și de a spori reputația Parlamentului, iar CV se teme că asemenea dispoziții ar putea fi aplicate împotriva deputaților, în special a celor din opoziție.

De aceea, Comisia recomandă elaborarea unei liste exhaustive a abaterilor disciplinare și redactarea clară, precisă și previzibilă a temeiurilor pentru sancțiuni. Separat, în lege se propune introducerea răspunderii pentru sexism, hărțuire sexuală și psihologică, precum și pentru alte forme de comportament discriminatoriu.

Setul de sancțiuni prevăzut de proiect — de la avertismente și privarea de dreptul la cuvânt până la sancțiuni financiare și limitarea accesului la informații confidențiale — nu se abate, în ansamblu, de la practica europeană. Dar CV avertizează: dacă amenzile se vor acumula fără plafon, deputatul poate pierde pentru mult timp întreaga sumă a remunerației și plățile aferente.

Pentru a evita acest lucru, Comisia propune stabilirea unei limite a sancțiunilor cumulate și determinarea din timp a cotei din remunerația lunară care poate fi reținută. Cele mai grave sancțiuni, în special cele care vizează banii și accesul la informații confidențiale, ar trebui aprobate de Parlament, nu de președinte de unul singur.

CV s-a oprit pe larg și asupra Comisiei pentru etică și conduită parlamentară. Potrivit proiectului, aceasta ar urma să aibă 11 membri: patru reprezentanți ai majorității, patru reprezentanți ai opoziției și trei candidați desemnați de organizațiile societății civile, cu vot consultativ.

Experții consideră că actualul model de numire poate oferi majorității un control de facto asupra organismului disciplinar. De aceea, ei propun ca fracțiunile să-și înainteze singure reprezentanții, iar candidații din partea societății civile să fie aprobați cu majoritate calificată.

CV mai recomandă ca această comisie să adopte deciziile cu majoritate calificată sau să ofere opoziției dreptul de a bloca anumite etape procedurale importante. O astfel de abordare, potrivit experților, ar trebui să reducă riscul politizării examinării și să oblige Parlamentul să caute un consens între partide.

Un alt bloc de observații vizează legătura dintre cele două documente. Comisia vede proiectul legii privind statutul deputaților în strânsă legătură cu Codul privind organizarea și funcționarea Parlamentului și propune unificarea lor într-un singur act, iar dacă autoritățile păstrează textele separat — separarea clară a chestiunilor materiale și procedurale.

Avizul Comisiei de la Veneția nu pune capăt reformei în sine. Dimpotrivă, experții salută dorința autorităților moldovene de a consolida baza juridică a activității parlamentare, dar subliniază: noua lege trebuie să protejeze independența mandatului, libertatea de exprimare politică și dreptul opoziției de a lucra deplin în Parlament, nu să devină un instrument de presiune.