„Isabella” și „Lidia” nu vor fi admise pentru vinul de pe piața UE în Moldova

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova pregătește deja viticultura pentru regulile UE: peste 5 000 de hectare sunt ocupate de soiurile „Isabella” și „Lidia”, iar după aderarea țării la uniune aceste soiuri nu vor putea fi folosite la producerea vinului pentru piața europeană.

În acest context, autoritățile și oamenii de știință încearcă să creeze mai repede soiuri noi, care rezistă la secetă și la temperaturi scăzute. Evgheni Osmokesku spune că sectorul trebuie să extindă în același timp suprafețele de vii și să caute bani pentru modernizare — inclusiv prin finanțare europeană, pe care intenționează să o obțină în cadrul Programului strategic de politică agricolă, PSPA.

Ministrul a formulat acest lucru direct: „Două soiuri de struguri — „Isabella” și „Lidia” — după ce vom deveni membri ai Uniunii Europene nu vor fi admise la producerea vinului”. Potrivit lui, acum una dintre principalele sarcini este să crească suprafețele de vii și să facă acest lucru astfel încât noile plantații să corespundă mai bine și climei, și cerințelor pieței.

Osmokesku a mai menționat că în Moldova sunt deja plantate soiuri rezistente la schimbările climatice și că, la nivelul institutului, se văd primele rezultate pozitive. El consideră că o astfel de abordare va permite țării să concureze și cu marii producători de vin din Franța, Italia și Spania.

O problemă aparte pentru sector, potrivit lui Ghenadie Ivascenco, o reprezintă gusturile cumpărătorilor de pe piețele europene. În studiul său, el scrie că soiurile de struguri cu sâmburi, care ocupă suprafețe importante în Moldova, pierd cererea în Occident, iar printre cele cultivate pe scară largă în țară se numără și „Moldova”.

Ivascenco arată că acum aproximativ 80% din cererea de pe piețele occidentale revine strugurilor fără sâmburi. Strugurii cu sâmburi sunt cumpărați acolo în principal din cauza prețului mai mic sau din motive nostalgice, dar, în funcție de piață, sezon și calitate, ei pot costa cu 40–50% mai puțin decât soiurile moderne fără sâmburi.

Economistul consideră că Moldova, deocamdată, nu a construit un mecanism suficient de rapid de adaptare a sectorului la aceste schimbări. Ca soluție, el numește investițiile în cercetare, o legătură mai strânsă între știință și afaceri, testarea sistematică a soiurilor moderne și accesul fermierilor la material săditor competitiv și la tehnologii adaptate condițiilor locale.

În final, adaptarea sectorului vitivinicol la standardele europene și la schimbările climatice devine pentru Moldova una dintre sarcinile-cheie în contextul perspectivei de aderare la Uniunea Europeană. Pentru sector, acesta nu mai este doar un subiect al recoltei, ci și al întrebării ce soiuri vor putea rămâne în joc pe noua piață.