Moldova și România și-au împărțit cheltuielile pentru autostrada A8: 56 milioane și 5 milioane de euro
La București, Vladimir Bolea a semnat un acord care pune în mișcare podul peste Prut, sectorul A8 și legătura Moldovei cu coridoarele TEN-T.

La 2 iulie, la București, Vladimir Bolea și omologul său român au semnat un nou acord privind cooperarea extinsă în infrastructură. Documentul deschide calea pentru proiectul autostrăzii A8, iar realizarea, potrivit părților, va dura 46 de luni și va necesita investiții separate din partea Moldovei și României.
Acordul este legat de construcția autostrăzii A8 și de o sarcină mai amplă — integrarea Moldovei în coridoarele europene de transport. La ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale al Moldovei spun că este vorba despre dezvoltarea rețelei rutiere și logistice, care trebuie să lege mai bine țara de rutele europene.
Potrivit prevederilor acordului, România va plăti construcția podului peste Prut, a infrastructurii conexe și a punctului de trecere de pe teritoriul său, precum și sectorul autostrăzii și drumul de acces către complexul de la Berești. Estimarea investițiilor din partea României este de aproximativ 56 milioane de euro.
Moldova, la rândul ei, trebuie să finanțeze sectorul de drum de la podul peste Prut până la traseul național R16. Pentru acest tronson, potrivit calculelor preliminare, sunt necesare 5 milioane de euro.
Există și diferențe în detaliile proiectului, în diferite comunicări. Potrivit unor date, România va plăti aproximativ 4,7 km de autostradă și drumul de acces de circa 1,1 km către complexul de la Berești; potrivit altora, contractul vizează sectorul Iași — Ungheni, cu o lungime de 15,5 km, și primii 5 km ai autostrăzii de peste Prut, în direcția Chișinăului.
Separat, părțile au prevăzut un control coordonat la frontieră, extinderea finanțării europene și deschiderea unui terminal logistic la Berești. Proiectul trebuie să includă și un hub logistic multimodal, care va uni transportul rutier și feroviar și se va conecta la rețeaua TEN-T.
Contractul pentru construcția celui de-al patrulea sector al A8 a fost obținut de consorțiul companiilor italiene Itinera S.p.A., SAIPEM S.p.A. și ICM SPA. Compania Națională de Investiții Rutiere din România a anunțat că acest sector va face parte din traseul A8 „Unirea”, care trebuie să lege România și Moldova.
Ilie Bolojan a numit proiectul important pentru legătura dintre malurile Prutului și a spus: «Acesta este un moment foarte important pentru legătura de transport dintre malurile Prutului. Dăm undă verde unui proiect care leagă România și Moldova și este finanțat prin programul SAFE. Îi mulțumesc tuturor celor care au participat la aceasta». El a adăugat că realizarea proiectului va dura 46 de luni, dintre care 10 luni vor fi pentru proiectare și 36 de luni — pentru lucrări.
Bolojan a mai declarat: «Ne planificăm să finalizăm proiectul până în 2030. Până în toamnă trebuie să alegem toți antreprenorii, iar primăvara să începem construcția». În aceeași zi au fost semnate acorduri bilaterale, necesare pentru lansarea proiectului și dezvoltarea infrastructurii strategice de transport dintre Moldova și România.
În aprilie, Compania Națională de Investiții Rutiere din România a anunțat deja că primul sector al autostrăzii din Moldova va fi construit de același consorțiu de companii italiene. Potrivit CNIR, un sector separat cu lungimea de 2,77 km, dintre nodul rutier Golăiești și podul peste Prut de la Ungheni, se află într-o etapă avansată, iar podul propriu-zis de la Ungheni este planificat să fie finalizat în toamna acestui an.
Știri relevante

În Moldova, salariul minim va fi evaluat după regula de 50% din salariul mediu

Guvernul a aprobat acordul cu România privind podul de la Ungheni

Parlamentul Moldovei a aprobat amenzi de până la 10 000 de lei pentru presiune asupra avertizorilor

Sandu a propus ca SIS și CNA să verifice candidații la funcții de stat

În decurs de două zile, 3.500 de persoane au apelat la punctele de reabilitare după caniculă din Moldova

Galbur cere verificarea lui Marian pentru presupusa trafic de influență, după cazul MoldATSA