În Moldova pregătesc identificarea obligatorie a cartelelor SIM preplătite

În primele cinci luni ale anului 2026, escrocii au provocat în Moldova un prejudiciu de 157,3 milioane de lei, iar numărul adresărilor la serviciul 112 pe această temă a crescut de cinci ori.

În acest context, Guvernul a aprobat proiectul privind ratificarea celui de-al doilea protocol la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și pregătește spre examinare proiectul privind identificarea utilizatorilor cartelelor SIM preplătite.

După ședința cabinetului de miniștri, Daniela Misail-Nichitin a spus că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea protocol.

Potrivit ei, după implementarea acestui document, autoritățile vor putea face mai repede schimb de informații și vor putea obține probe electronice, importante pentru investigații, atunci când infractorii se află mult dincolo de granițele Moldovei.

Ministra a mai comunicat că la următoarea ședință a Guvernului se planifică votarea proiectului de lege privind identificarea utilizatorilor cartelelor SIM preplătite.

După aprobarea de către Guvern, proiectul privind ratificarea a fost transmis spre examinare președintei Maia Sandu, iar cuvântul final va rămâne la Parlament.

În proiect, Procuratura Generală și Ministerul Justiției sunt propuse drept organe de legătură cu organele competente străine.

Procuratura va prelucra cererile la etapa urmăririi penale, iar Ministerul Justiției — la etapa judecății sau a executării pedepsei.

Documentul ar trebui să simplifice accesul la probe electronice, dacă acestea sunt stocate la furnizorii de servicii sau peste hotare.

MAI consideră că procedurile actuale se adaptează prea lent la mediul digital, unde datele pot dispărea sau se pot modifica foarte repede.

Poliția a amintit separat, în cadrul audierilor, că schemele de înșelăciune din Moldova devin tot mai diverse.

În 2023, în țară au fost înregistrate 924 de cazuri de escrocherie, în 2024 — 1106, iar în 2025 — deja 1767.

Prejudiciul din aceeași perioadă a crescut de la 40 de milioane de lei în 2023 la 272 de milioane de lei în 2025.

Doar în primele cinci luni ale anului 2026, potrivit datelor poliției, cel mai des au fost depistate scheme sub pretextul „reprezentanților băncilor” — 515 cazuri.

Încă 310 dosare erau legate de investiții fictive, iar 230 — de așa-numita „actualizare” a serviciilor de comunicații mobile.

Peste 170 de cazuri îi vizau pe escrocii care se prezentau drept angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, ai poliției, ai serviciului fiscal sau ai Centrului Național Anticorupție.

Dintre victimele înșelăciunilor telefonice și online din 2026, cel mai des au fost femeile: ponderea lor a ajuns la 72%.

Bărbații au constituit 28% dintre persoanele păgubite, însă distribuția pe vârste s-a dovedit și mai pronunțată.

Cel mai des victime deveneau persoanele de peste 66 de ani, iar tocmai la ele predominau apelurile din numele „instituțiilor de stat”.

În grupa 26–55 de ani, mai frecvente erau escrocheriile online, investițiile fictive, creditele rapide și tentativele de a obține acces la conturile bancare.

În rândul tinerilor de 18–25 de ani, poliția vede mai des scheme legate de platforme digitale și criptomonede.

Viorel Cernăuțeanu a declarat că „majoritatea absolută a dosarelor penale” este legată de acțiuni comise în afara Moldovei.

El leagă acest lucru de rețele transfrontaliere, unde escrocii schimbă rapid schemele, folosesc instrumente digitale și transferă banii prin mai multe instituții într-un timp scurt.

La poliție se spune că asemenea dosare se construiesc tot mai des în jurul call-centrelor, al platformelor fictive de investiții, al plăților digitale, al intermediarilor falși și al instrumentelor de anonimizare.

O altă problemă sunt expertizele digitale: la procuratură se menționează că aproape fiecare dosar este legat de dispozitive electronice, însă verificările în sine pot dura de la șase luni până la un an, doi sau chiar trei ani.

Separat, acolo este indicată și problema criptomonedelor: utilizarea lor în Moldova încă nu este reglementată, iar unele platforme refuză să dezvăluie datele despre deținătorii conturilor.

Al doilea protocol la Convenția privind criminalitatea informatică este văzut de autorități tocmai ca un instrument care trebuie să accelereze obținerea probelor electronice și să stabilească asistența reciprocă de urgență.

În nota de fundamentare a proiectului, MAI scrie direct că tratatul va oferi posibilitatea de a solicita de la alte state dezvăluirea sau obținerea probelor electronice prin mecanisme accelerate și prin cooperare directă cu furnizorii de servicii.

În paralel, ministerul a supus consultărilor amendamente la legea privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, legea privind asistența juridică internațională în materie penală, Codul de procedură penală și legea privind comunicațiile electronice.

Autorii consideră că, în prezent, aceste documente nu reglementează suficient cererile directe de date privind înregistrarea numelor de domeniu, dezvăluirea accelerată a unor categorii de informații, autentificarea electronică a cererilor și punctele de contact disponibile 24 de ore din 24.

În nota explicativă se spune că asemenea date se află adesea la furnizorii de servicii, iar procedurile obișnuite sunt prea lente pentru informațiile digitale instabile.

Un alt bloc mare de inițiative vizează cartelele SIM preplătite și eSIM.

Potrivit datelor MAI, în Moldova există aproape 1,6 milioane de cartele SIM preplătite active, adică circa 42,7% din toate conexiunile mobile.

Un alt detaliu important: 88% dintre aceste cartele sunt vândute printr-o rețea indirectă — în peste 3,7 mii de puncte, inclusiv chioșcuri, benzinării și oficii poștale.

Instituția consideră că achiziția, activarea și folosirea anonimă a unor astfel de cartele creează o vulnerabilitate de care profită infractorii.

Autorii proiectului leagă explicit cartelele preplătite anonime nu doar de escrocheriile telefonice, ci și de criminalitatea organizată transfrontalieră, fraudele informatice, mesajele false despre bombe și apelurile false către serviciile de urgență.

În 2025, potrivit datelor MAI, au fost înregistrate 1190 de mesaje false despre bombe și apeluri fals intenționate la serviciile de urgență.

Instituția susține că, din cauza anonimatului, nivelul de impunitate depășește 95%: la judecată a ajuns doar un singur dosar din 29.

Autorii proiectului invocă și exemplul mesajului fals despre o bombă în aeroport, pe care îl evaluează la aproximativ 1 milion de lei prejudiciu.

Separat, MAI vorbește și despre escrocheriile financiare, inclusiv campaniile de phishing și schema „ruda a fost implicată într-un accident”.

Potrivit estimării din nota explicativă, asemenea scheme, inclusiv prin numere anonime pentru conturi în Viber, WhatsApp și Telegram, au provocat victimelor un prejudiciu de până la 100 de milioane de lei în ultimii cinci ani.

MAI propune să nu fie interzisă vânzarea cartelelor SIM în chioșcuri, la benzinării, în oficii poștale și în alte puncte terțe.

Cartela însăși va putea rămâne pe raft ca și până acum, dar nu va fi activată până când utilizatorul nu va trece identificarea la operator sau prin instrumente digitale.

Proiectul vorbește direct despre „identificarea obligatorie a utilizatorilor cartelelor SIM preplătite și eSIM cel târziu în momentul activării numărului”.

Până la identificare, cartela va putea fi folosită doar pentru servicii tehnice minime, de exemplu pentru un apel la 112 sau pentru accesarea portalului de identificare.

Operatorul va trebui să colecteze un set limitat de date: numele, prenumele, IDNP și datele actului de identitate.

Pentru rezidenți, copierea documentelor va fi interzisă: datele urmează să fie verificate prin registrele de stat și prin platforma MConnect.

Copiile documentelor vor fi admise doar pentru nerezidenți, deoarece datele acestora nu pot fi verificate prin registrele moldovenești.

Autoritățile numesc această abordare Digital First și se referă la experiența Poloniei, unde, potrivit datelor lor, numărul apelurilor false la serviciile de urgență s-a redus cu 93–95%, iar rata de soluționare a dosarelor a crescut de la 30% la 70%.

În nota explicativă se spune separat că s-a renunțat la verificarea obligatorie a documentelor direct în chioșcuri sau magazine din cauza riscurilor logistice, economice și legate de protecția datelor.

Noile reguli vor fi aplicate doar numerelor noi, activate după intrarea în vigoare a legii.

Datele utilizatorului vor trebui păstrate de operator pe toată durata utilizării numărului și încă 12 luni după încheierea serviciului.

Legea propriu-zisă este propusă pentru a fi introdusă după 12 luni de la publicare, pentru ca operatorii să aibă timp să-și reorganizeze sistemele.

Între timp, poliția propune crearea unui mecanism separat pentru mesajele privind escrocheriile telefonice și online, care să nu fie amestecat cu serviciul 112.

Cernăuțeanu consideră că astfel informațiile de la