Grosu a numit protecția socială pentru moldovenii din Italia „un acord așteptat de zeci de ani”

Pe 15–16 octombrie, în Italia, președintele Parlamentului, Igor Grosu, participă la Conferința europeană a președinților parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei. La Roma, la reuniune s-au adunat peste 70 de președinți și vicepreședinți de parlamente din 46 de țări, precum și peste 500 de delegați.

Una dintre primele întâlniri ale lui Grosu a fost cea cu Lorenzo Fontana, președintele Camerei Deputaților a Parlamentului Italiei. El a mulțumit părții italiene pentru sprijinul acordat modernizării Republicii Moldova, iar Fontana și-a confirmat sprijinul pentru implementarea agendei europene.

Separat, interlocutorii au discutat despre ratificarea Acordului privind protecția socială. Grosu a spus că este „un acord așteptat de zeci de ani de cetățenii noștri din Italia” și a numit astfel de pași drept o consolidare a prieteniei dintre țări și o recunoaștere a contribuției diasporei moldovenești.

Cu Yaël Braun-Pivet, președinta Adunării Naționale a Franței, Grosu a vorbit despre cooperarea bilaterală, integrarea europeană a Moldovei și dificultățile legate de asigurarea cetățenilor cu gaze și energie electrică, mai ales iarna. El a reamintit și despre votul parlamentarilor francezi pentru recunoașterea permiselor de conducere moldovenești.

La această întâlnire, Grosu și-a fixat și următorul obiectiv — să avanseze acordul privind protecția socială până la sfârșitul anului 2026. El a menționat că „Republica Moldova a deschis oficial patru clustere de capitole de negocieri privind aderarea la Uniunea Europeană” și mizează pe sprijinul Franței pentru a deschide până la sfârșitul anului ultimele două clustere.

Cu Numan Kurtulmuş, președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Grosu a discutat situația din autonomia găgăuză și alegerile care urmează în regiune. El a invitat deputații turci să vină în calitate de observatori.

Grosu a subliniat că pentru Moldova este important ca regiunea să se dezvolte în pace și stabilitate, ca parte inseparabilă a țării, păstrând și dezvoltând identitatea, limba și cultura găgăuză. Exact această linie a enunțat-o și în discuția cu Kurtulmuş.

În acest an, temele centrale ale conferinței sunt amenințările hibride la adresa democrațiilor reziliente, inteligența artificială și piața muncii, precum și rolul parlamentelor în gestionarea crizelor contemporane. Tocmai în jurul acestor subiecte se desfășoară la Roma principalele discuții.