Guvernul vrea să majoreze TVA pentru restaurante la 12% și impozitul pe dobânzile bancare

La 19 octombrie, Guvernul Moldovei, în avizul la amendamentele privind politica fiscală, insistă asupra unei TVA de 12% pentru restaurante și asupra unui impozit de 12% pe dobânzile bancare, în loc de 6%. În același document, executivul susține și o serie de facilități pentru populație.

Una dintre cele mai controversate norme vizează datoriile față de buget. Guvernul nu vrea să elimine prevederea care va permite Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să încaseze direct din conturile bancare și din conturile instituțiilor de plată ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător obligațiile fiscale restante.

În Guvern consideră că un asemenea mecanism va acoperi un gol din lege. Acolo se arată că banii din conturi rămân adesea singurul activ lichid al debitorilor, iar dispozițiile de încasare vor putea fi executate în format electronic între fisc și bănci.

O altă cerință se referă la împrumuturile dintre persoane fizice. Guvernul vrea ca persoanele juridice să informeze organele fiscale despre împrumuturile acordate cetățenilor sau returnate de aceștia, dacă volumul anual al operațiunilor ajunge la 200 de mii de lei.

Autoritățile explică acest lucru prin verificarea provenienței banilor și prin posibilitatea de a folosi datele la evaluarea indirectă a veniturilor. Totodată, în document se spune separat că astfel de împrumuturi nu devin automat venit impozabil.

Pentru deponenți, cea mai mare schimbare ține de impozitul pe dobânzile bancare. Guvernul respinge ideea de a păstra cota de 6% și insistă asupra unei cote generale de 12% pentru dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociații de economii și împrumut, platforme de crowdfunding și emitenți de obligațiuni.

Ca exemplu, în document este indicat un venit anual din dobânzi de 10 mii de lei. La o asemenea sumă, impozitul va crește de la 600 la 1200 de lei, iar venitul net al deponentului va scădea de la 9400 la 8800 de lei.

Pentru HoReCa, Guvernul a ales tot o variantă dură. Executivul nu susține menținerea TVA la nivelul de 8% pentru restaurante, cafenele și alte întreprinderi din domeniu și vrea să o ridice la 12%.

Autoritățile numesc acest lucru un compromis între sprijinirea sectorului și necesitatea de a suplimenta bugetul. În același timp, Guvernul subliniază că un asemenea pas nu înseamnă trecerea imediată la cota standard de TVA de 20%.

Agricultura va fi vizată de mai multe modificări odată. Guvernul insistă asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12% și respinge propunerea de a păstra regimul actual.

Executivul este, de asemenea, împotriva facilității care ar scuti de impozit veniturile de până la 200 de mii de lei pe an, obținute timp de trei ani din vânzarea propriei producții agricole procesate. În document se spune că o asemenea măsură poate denatura concurența și poate împinge spre divizarea artificială a afacerilor.

La TVA pentru agricultori, autoritățile merg și ele spre majorare. Pentru majoritatea produselor agricole, cota ar trebui să crească de la 8% la 12%, deși pentru grâu, porumb și floarea-soarelui Guvernul propune păstrarea cotei de 8% până la 1 ianuarie 2028.

În același timp, executivul vrea să extindă mecanismul taxării inverse a TVA pentru tranzacțiile interne dintre plătitorii de impozit. În această listă se propune includerea secarei, orzului, ovăzului, sorgului, soiei și rapiței, iar impozitul va fi calculat și declarat de cumpărător.

Motorina a ajuns și ea în centrul reformei fiscale. Guvernul respinge amendamentele care ar tempera creșterea accizelor și insistă ca în anii 2027–2029 acciza la motorină să crească cu aproximativ 73% față de nivelul din 2026.

Autoritățile leagă acest lucru de apropierea de nivelurile minime prevăzute de legislația Uniunii Europene. În același timp, executivul recunoaște dependența transportatorilor și a agricultorilor de motorină, dar consideră că aceștia trebuie sprijiniți prin programe bugetare și subvenții, nu prin accize mai mici.

În document se spune separat și despre importul mărfurilor ieftine. Guvernul nu susține limita neimpozabilă de 50 de euro pentru trimiterile poștale și vrea să aplice TVA la importul bunurilor de valoare mică încă de la pragul zero.

O altă idee nouă este acciza pe băuturile răcoritoare îndulcite, nealcoolice, carbogazoase. Autoritățile explică aceasta nu doar prin creșterea veniturilor bugetare, ci și prin încercarea de a reduce consumul excesiv de zahăr, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

Sectorul financiar și cel energetic nu sunt împinse spre o fiscalitate mai grea. Guvernul respinge propunerile de a ridica cota pentru instituțiile financiare la 24% sau 25% și menține în proiect impozitul majorat la nivelul de 18% pentru activitatea financiară și de asigurări.

Aceeași linie o urmează executivul și în cazul companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale. Guvernul se pronunță împotriva unui impozit de 25% pe veniturile lor impozabile, considerând că acesta ar lovi investițiile în infrastructură și ar putea provoca revizuirea tarifelor reglementate.

În educație, autoritățile nu vor să mențină scutirea generală a instituțiilor private de învățământ de impozitul pe venit. La Guvern se consideră că o parte dintre aceste instituții desfășoară activitate economică profitabilă, iar regimul lor fiscal trebuie să fie comparabil cu regulile aplicate altor furnizori de servicii.

Amendamentul vizează și creșterea capitalului. Guvernul nu renunță la anularea reducerii actuale de 50% la calcularea bazei impozabile și vrea să impoziteze profitul la cota generală de 12%, păstrând excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport deținute mai mult de trei ani.

Un capitol separat ține de impozitul pe jocurile de noroc. Proiectul prevede că persoanele fizice vor plăti 6% din suma banilor depuși pentru participarea la jocuri de noroc, inclusiv pe platformele online.

Pentru organizatorul jocurilor, care activează în cadrul monopolului de stat, și pentru partenerul său se propune și o taxă de 25% din venitul brut din jocurile online. Venitul brut, în acest caz, se calculează ca diferență dintre sumele depuse și câștigurile plătite.

Un alt amendament se referă la dividendele din străinătate. Guvernul propune să introducă pentru persoanele fizice rezidente în Moldova un impozit de 8% pe dividendele obținute din surse din afara țării.

Paralel, executivul vrea ca, din 1 ianuarie 2027, să aplice noi valori estimate ale imobilelor pentru scopuri fiscale. Este vorba inclusiv despre locuințele din mediul rural și terenurile agricole fără construcții, iar mărimea finală a impozitului va depinde de rezultatele evaluării și de deciziile autorităților locale.

Pe acest fundal, Guvernul majorează și mai multe deduceri pentru populație. Deducerea fiscală personală de bază ar trebui să crească de la 34 620 la 46 680 de lei, iar deducerea pentru copilul întreținut — de la 9900 la 11 040 de lei.

Executivul susține și deducerea cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, dar nu și pentru procurarea inventarului sportiv. Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul a acceptat să majoreze limita în interiorul căreia se aplică facilitatea fiscală la TVA cu drept de deducere, de la 100 la 150 kWh pe lună.

În schimb, la gaze naturale Guvernul nu vrea să extindă pragurile pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 8%. Autoritățile consideră că ajutorul suplimentar trebuie oferit prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității fiscale.

În document este prevăzut separat și prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferenței de tarif la gaz și energie electrică pentru locuitorii satelor Hăjimus și Fîrlădeni din raionul Căușeni, precum și ai satului Hîrbovăț din raionul Anenii Noi.

Pentru investitorii în energia regenerabilă, Guvernul susține facilitatea vamală. Aceasta va permite amânarea achitării datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei pe un termen de până la 20 de luni, fără garanție, cu respectarea condițiilor, inclusiv certificatul de conectare la rețea și confirmarea lipsei altui ajutor financiar.

Guvernul nu susține nici taxa de turism în varianta propusă de deputat. La executiv se consideră că mecanismele de colectare, raportare și utilizare a fondurilor sunt descrise insuficient de clar.

Tot acolo a fost respinsă ideea de a oferi anumitor categorii de producători locali un avantaj de preț de 15–20% la achizițiile de stat. Nu a trecut nici amendamentul prin care încă 5% din impozitul pe venit al persoanelor juridice să fie direcționat în bugetele satelor, comunelor și orașelor, cu excepția Chișinăului și Bălțiului.

Potrivit estimării din aviz, o asemenea măsură ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei pe an. Efectul ei s-ar distribui între aproximativ 870 de autorități ale administrației publice locale.

La Guvern se a