Grosu: Moldova vrea să permită producerea dronelor doar pentru necesitățile sale

Pe 9 octombrie, Igor Grosu a declarat că autoritățile Moldovei vor să modifice legislația și să permită producerea dronelor în interiorul țării — doar pentru necesități proprii, nu pentru export.

În prezent, legislația moldovenească nu permite o astfel de producție, de aceea Parlamentul Moldovei trebuie să introducă modificările necesare. Grosu a spus direct că sarcina parlamentului este să deschidă baza juridică pentru acest lucru.

Președintele Parlamentului a subliniat că dronele nu sunt necesare doar pentru apărare. Potrivit lui, ele urmează să fie folosite în situații excepționale, la căutarea persoanelor dispărute sau rătăcite, pentru documentarea accidentelor rutiere, precum și în agricultură și în alte ramuri ale economiei.

Grosu a mai declarat că nu consideră întâmplătoare incidentele cu zboruri neautorizate în spațiul aerian al Moldovei pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Anterior, pe 8 octombrie, el a spus împreună cu Maia Sandu că Moldova planifică să organizeze în interiorul țării producerea dronelor și a echipamentelor pentru apărarea antiaeriană.

Din 2022, spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat ilegal de 84 de ori, a anunțat Ministerul Apărării. Potrivit instituției, a fost vorba despre rachete și drone de producție rusă și iraniană, inclusiv despre drone-capcană.

Ultimul astfel de incident a avut loc pe 3 octombrie: timp de 15 minute, spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat de trei rachete și două drone. În acest context, Maia Sandu a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a spus că acesta pune direct în pericol viețile cetățenilor Moldovei.

Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că Armata Națională urmează să fie dotată cu sisteme capabile să doboare drone și rachete. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Moldovei l-a convocat de mai multe ori pe ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea dronelor pe teritoriul țării.

Ozerov nu a exclus că unele dintre dronele care survolează Moldova ar putea fi rusești. Totuși, el a susținut că ținta Rusiei nu este Moldova, ci Ucraina. Un alt pas în consolidarea protecției a fost sistemul de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, pregătit pentru Moldova, despre care a anunțat Comisia Europeană: achiziția lui va fi finanțată în cadrul pachetului de ajutor de 120 milioane de euro, aprobat în iulie prin Fondul European pentru Pace.