A7 a procesat cel puțin 283 de tone de ruble în numerar

Din noiembrie 2024 până în iulie 2025, rețeaua de plăți A7, creată de Ilan Șor și de Promsviazbank, a procesat cel puțin 283 de tone de ruble în numerar — adică peste 14 miliarde de dolari în numerar, se spune în ancheta Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație și a „Proiectului”.

Potrivit anchetei, principalul flux de bani venea de pe piețele angro din Moscova, inclusiv „Sadovod”. Acolo lucrează cel puțin opt echipe de intermediari, pe care documentele interne A7 le numesc „departamente”: ei primesc de la comercianți ruble în numerar și ordine de plată pentru achitarea livrărilor de import.

Apoi, banii sunt numărați, puși în genți numerotate și trimiși la centrul de casă al A7 dintr-un alt sector al Moscovei. Acolo, aproximativ 50 de casieri verifică sumele și introduc în sistem numerele genților, sumele și informațiile despre plăți.

După aceasta, numerarul este livrat la Promsviazbank, care îl creditează în conturile A7. Apoi rețeaua însărcinează companii intermediare, înregistrate în afara Rusiei, să transfere fondurile către beneficiari străini — de cele mai multe ori furnizori chinezi.

Potrivit anchetei, în aceste transferuri nu se vede originea inițială a rublelor în numerar. Cea mai mare parte a plăților trecea prin compania de stat de comerț a Republicii Kârgâze, iar beneficiarii erau companii din China și Hong Kong, care foloseau conturi în bănci mari, inclusiv ICBC, Bank of China, Agricultural Bank of China și China Construction Bank.

Jurnaliștii au găsit în registrul de plăți al A7 de la sfârșitul anului 2024 aproximativ 2300 de cereri legate de șase departamente ale „Sadovod”. Un transfer separat, din noiembrie 2024, de 287 de mii de dolari, a putut fi urmărit până la filiala din Hong Kong a Standard Chartered: el era legat de o cerere A7 în care clientul figura drept „Sadovod”.

Documentele interne ale A7 arată că PSB trebuie, de obicei, să confirme existența fondurilor pentru asemenea plăți. În același timp, jurnaliștilor nu le-a reușit să stabilească dacă chiar A7 și intermediarii de pe piață verifică originea numerarului și identitatea proprietarilor lui; în registru, în locul clienților finali, erau indicate numerele departamentelor „Sadovod”.

A7 afirmă că își verifică toți clienții. La solicitările Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație și ale „Proiectului”, reprezentanții A7 și ai „Sadovod” nu au răspuns.

Expertul în crime financiare Gheorghi Voloshin consideră că o asemenea schemă nu numai că ajută la ocolirea sancțiunilor și a controlului asupra exporturilor, dar creează și condiții pentru spălarea banilor. Potrivit lui, băncile străine văd doar plățile intermediarilor din străinătate și nu pot înțelege cine anume a transmis numerarul în Rusia.

Pe 1 octombrie, Trezoreria SUA a introdus sancțiuni împotriva A7 și a numit-o „o organizație criminală transnațională semnificativă”. Potrivit instituției americane, de serviciile rețelei au beneficiat Banca Centrală a Iranului, IRGC, Hamas și infractori cibernetici.

În iulie, Uniunea Europeană a introdus, de asemenea, sancțiuni împotriva șefului proiectului de stablecoin A7A5, Leonid Șumakov, a companiilor A7 Agent și A71, precum și a vicepreședintelui PSB, Mihail Dorofeev. A7, potrivit anchetei, a fost creată la sfârșitul anului 2024 pentru plăți internaționale în ocolirea restricțiilor sancționatorii.