Secrieru: «Telegram — nu este sinonim cu dezinformarea»

La Moldova Security Forum din Chișinău, consilierul președintei Maia Sandu pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru, a lăsat să se înțeleagă că autoritățile Moldovei nu mizează pe simpla închidere a canalelor Telegram. Potrivit lui, este mai important să fie consolidată propria comunicare strategică și să nu se încerce, la nesfârșit, recuperarea decalajului față de Rusia, care folosește platforma pentru operațiuni hibride.

Secrieru a spus direct că «Telegram — nu este sinonim cu dezinformarea», însă, în același timp, platforma, în opinia lui, îi oferă Rusiei posibilitatea de a desfășura astfel de operațiuni. Întrebat dacă autoritățile vor bloca Telegram, el nu a răspuns direct, dar a repetat ideea că Moldova trebuie să se concentreze pe propriile mesaje, nu doar pe închiderea canalelor.

Consilierul președintei consideră că aici nu se poate fără societatea civilă și mass-media independente. El a numit asta «frumusețea democrației»: ele nu primesc indicații de la autorități, dar pot ajuta la contracararea atacurilor dacă împărtășesc aceleași valori cu guvernul.

Secrieru a subliniat, de asemenea, că o singură conferință de presă nu poate rezolva o asemenea problemă. Potrivit lui, mesajele trebuie să ajungă la oameni nu doar prin declarații oficiale, ci și prin sportivi, cântăreți și artiști, care pot vorbi cu diferite publicuri într-un limbaj pe înțelesul lor.

Despre Telegram în Moldova autoritățile vorbesc nu pentru prima dată. În septembrie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, avertiza despre creșterea tentativelor de recrutare a cetățenilor Moldovei prin Telegram pentru activități de diversiune, mai ales în Ucraina.

Potrivit lui, la început oamenilor li se oferă de la 20 € la 100 € pentru sarcini aparent inofensive, de exemplu fotografierea unor obiecte determinate. Apoi sarcinile devin mai periculoase, iar remunerația crește. Autoritățile au mai declarat că platforma este folosită pentru răspândirea dezinformării, mituirea alegătorilor și atragerea oamenilor la proteste pe bani.

În septembrie 2025, jurnaliștii BBC s-au infiltrat într-o astfel de rețea și au documentat recrutarea, prin Telegram, a unor oameni plătiți pentru răspândirea propagandei și a informațiilor false înaintea alegerilor parlamentare din Moldova. Potrivit jurnaliștilor, rețeaua era finanțată din Rusia.

După alegerile parlamentare de anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, spunea că spațiul digital al Moldovei ar putea fi reglementat, pentru a contracara manipularea opiniei publice, propaganda și corupția electorală. Exact în acest sens se poartă acum discuția despre Telegram: nu doar despre blocare, ci și despre cum să se apere Moldova de atacurile hibride.