Sandu: Moldova deocamdată nu poate închide întregul teritoriu împotriva dronelor

După ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Securitate, Maia Sandu a declarat că Moldova își consolidează apărarea împotriva aparatelor fără pilot, dar capacitățile actuale încă nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul teritoriu al țării. Potrivit ei, autoritățile lucrează cu partenerii externi la soluții moderne, mai eficiente și mai ieftine, iar sistemele existente acoperă în principal infrastructura critică.

Sandu a spus că incidentele recente cu drone par o tentativă de intimidare intenționată, și nu o abatere întâmplătoare de la traseu. Ea a subliniat că orice dronă care intră în spațiul aerian al Moldovei reprezintă o amenințare pentru oameni.

„Avem complexe portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic”, a spus președinta. Dar, potrivit ei, aceste capacități funcționează, însă zona lor de acțiune este limitată la protejarea obiectivelor care asigură servicii de bază pentru economie.

Sandu a explicat că dronele zboară la înălțimi diferite, de aceea țara are nevoie nu de o singură, ci de mai multe linii de apărare. Ea a adăugat că armata direcționează deja resurse pentru extinderea zonei de acoperire, iar Ministerul Apărării a atras un grant al UE de 120 milioane de euro pentru achiziția unui sistem antiaerian cu rază medie de acțiune și a echipamentelor moderne de detectare.

Președinta a subliniat separat că apărarea țării rămâne pentru ea și pentru Guvernul Moldovei „o prioritate și o sarcină permanentă”. Totodată, ea nu a dezvăluit detalii suplimentare, dar a repetat: „Singurul vinovat pentru asta este Federația Rusă”.

Sandu a amintit, de asemenea, că problema dronelor rusești nu privește doar Moldova: incidente similare au fost deja înregistrate în România, Polonia și țările baltice. În același timp, autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian, dar, potrivit ei, nici aceasta nu compensează deocamdată 30 de ani de ignorare a apărării.

Separat, președinta s-a oprit asupra sistemului de alertare de urgență MD-Alert, care costă 5 milioane de euro și nu a fost activat nici până acum. Până când lansarea lui este amânată, ea le-a cerut instituțiilor să găsească canale temporare de informare rapidă a cetățenilor, inclusiv digitale, pentru ca statul să poată avertiza operativ oamenii despre situațiile de criză.