Sandu a propus să se împartă APS și să fie scoasă o parte din întreprinderile de stat la bursă

53 din 171 de întreprinderi de stat, care se află în administrarea Agenției Proprietății Publice (APS), au fost profitabile în ultimii ani. Celelalte trag de mult în jos tabloul general: până la sfârșitul anului 2024, doar 73 de întreprinderi din 171 rămâneau active.

Dintre cele care au încheiat anul 2024 pe minus, s-au numărat 20 de companii. Pierderea lor totală a ajuns la 1,3 miliarde de lei.

Încă 41 de întreprinderi inactive se aflau în proces de faliment. 14 erau în etapă de lichidare, iar 42 nu desfășurau deloc nicio activitate.

Pe acest fond, Maia Sandu a propus împărțirea APS în două structuri. În viziunea ei, o parte trebuie să se ocupe de întreprinderile cu potențial, iar cealaltă — să administreze celelalte active.

Președinta a propus, de asemenea, scoaterea unei părți din companiile de stat la bursă. Ideea sună ca o încercare de a obliga întreprinderile de stat să lucreze după reguli mai stricte și să devină mai transparente.

Pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat plecarea. Din această cauză, în jurul reformei APS a apărut o incertitudine suplimentară.

Pe 1 iulie, Maia Sandu a spus direct că APS trebuie împărțită. „O structură trebuie să se ocupe de întreprinderile cu potențial — să le modernizeze și să le crească valoarea, iar cealaltă — să administreze celelalte active”, a declarat ea.

În aceeași zi, deja fostul premier Alexandru Munteanu i-a cerut lui Eugeniu Osmocescu să prezinte o evaluare completă a activității APS și un plan concret de reorganizare a acesteia. Primul pas a fost trecerea APS în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Chiar Eugeniu Osmocescu a spus că întreprinderile ineficiente trebuie lichidate, iar cele cu perspectivă — privatizate. „Există deja o listă de întreprinderi care pot fi privatizate, lichidate sau reorganizate. O vom revizui”, a menționat el.

Ministrul a adăugat că va fi efectuat un audit amplu nu doar al întreprinderilor de stat, ci și al APS. Potrivit lui, în două săptămâni vor fi prezentate trei scenarii de reformare a agenției și a companiilor de stat.

Subiectul întreprinderilor de stat a ajuns în prim-plan după scandalul din jurul MoldATSA. Tocmai acesta, după toate aparențele, a impulsionat autoritățile să revină la tema administrării proprietății de stat.

Totuși, în perioada 2023-2025, în Moldova nu a fost privatizată nicio întreprindere de stat. Aceasta este concluzia la care ajunge centrul analitic Expert-Grup în raportul privind implementarea Strategiei de administrare a proprietății de stat.

Expertul Stas Madan leagă acest lucru de șirul campaniilor electorale, care nu au ajutat la promovarea reformelor sensibile. El spune că privatizarea necesită voință politică, iar statul nu are o tradiție bună de a derula astfel de procese.

În raport se mai spune că starea financiară a întreprinderilor de stat arată doar o îmbunătățire aparentă. Principala îndicatore a devenit transferarea profitului la bugetul de stat.

Dacă în 2021 la buget au intrat 100 de milioane de lei, atunci în 2025 au intrat deja 691 de milioane. Este de aproape șapte ori mai mult, dar experții numesc totuși indicatorii modesti.

Întreprinderile de stat formează doar 0,9% din PIB-ul Moldovei, iar în ocuparea totală ponderea lor este de 3,5%. În raport cu amploarea întregii economii, acest lucru este foarte puțin.

Tocmai de aceea, analiștii propun raționalizarea proprietății de stat. Este vorba despre reorganizarea întreprinderilor, urmată de privatizare, și despre o guvernare corporativă mai puternică.

Și Parlamentul a decis să intervină. Pe 2 iulie, deputații au creat o comisie de anchetă din 11 membri, care se va ocupa de activitatea întreprinderilor de stat.

Comisia a fost condusă de deputatul PAS Dinu Plîngău. I s-a încredințat să studieze în detaliu angajările, salariile conducătorilor și ale angajaților, precum și regulile de desfășurare a concursurilor pentru posturile vacante.

Separat, comisia va verifica cazurile de cumul al funcțiilor în mai multe instituții de stat. Acest punct pare deosebit de sensibil pe fondul discuțiilor despre conflictul de interese și administrarea activelor statului.

Igor Grosu a anunțat în aceeași zi că 12 din 578 de conducători ai întreprinderilor de stat sunt membri PAS. Această cifră a devenit încă o nuanță în disputa politică din jurul companiilor de stat.

Printre cele mai vizibile exemple de nerentabilitate se numără Arena Chișinău. În 2024, complexul sportiv și de concerte a înregistrat o pierdere netă de 37,5 milioane de lei.

Sergiu Stanciu, care conduce Arena Chișinău din martie 2023, spune că întreprinderea nu are deocamdată nevoie de reorganizare sau restructurare. Potrivit lui, întreprinderea „se află doar în etapa de dezvoltare”.

Stanciu explică pierderile prin amortizarea clădirilor. El susține că, în 2025, activitatea întreprinderii a adus deja un profit de 2 milioane de lei, iar veniturile au crescut cu peste 50% din 2023 încoace.

În declarația sa de avere pentru 2025 este indicat un salariu la Arena Chișinău în valoare de 561 249 de lei. Alte 219 278 de lei i-a câștigat la compania Teleradio-Moldova.

În martie 2025, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a recunoscut că Stanciu s-a aflat în stare de incompatibilitate a funcțiilor. Motivul este că era în același timp membru al Consiliului de supraveghere al Teleradio-Moldova și consilier municipal la Orhei.

O logică asemănătoare este exprimată și de directorul Aeroportului Internațional Mărculești, Nikolai Klicinici. El conduce întreprinderea din 2018, când aceasta a trecut în administrarea APS.

Pe toată această perioadă, aeroportul a raportat pierderi financiare. În 2024, pierderea netă a constituit 23 de milioane de lei.

Klicinici este convins că întreprinderea este, de fapt, profitabilă. El leagă rezultatele negative de amortizarea mijloacelor fixe, care mult timp nu au fost reevaluate.

Potrivit lui, cea mai mare parte a infrastructurii a rămas încă din perioada sovietică și nu a trecut niciodată prin reevaluare. „Veniturile nu sunt suficiente pentru a acoperi amortizarea acumulată de-a lungul multor ani pentru un volum mare de bunuri din perioada sovietică”, a spus el.

Klicinici consideră că, după reevaluarea activelor, situația financiară se va schimba. Pentru el, problema nu este în activitatea aeroportului, ci în modul în care este reflectată pe hârtie proprietatea acestuia.

Aeroportul Internațional Mărculești a fost creat în 2004 pe baza unui fost aerodrom militar sovietic. Suprafața lui este de 265 de hectare.

Pista de decolare-aterizare, cu o lungime de peste 2,5 kilometri, permite primirea avioanelor grele. Capitalul statutar al întreprinderii este de aproximativ 378 de milioane de lei.

Potrivit datelor APS, în aeroport lucrează 75 de angajați. În contextul întregii istorii a întreprinderilor de stat, tocmai astfel de cazuri împing autoritățile spre o nouă tentativă de reformă.