Perciun: educația multilingvă funcționează deja în 44 de școli și 33 de grădinițe
Ministerul Educației din Moldova mizează pe integrarea lingvistică timpurie: Dan Perciun spune că scopul nu este să opună limbile, ci să apropie comunitățile.

Pe 17 noiembrie, la Chișinău, în cadrul conferinței „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere”, organizată de Agenția pentru Relații Interetnice, ministrul educației și cercetării Dan Perciun a anunțat că modelul educației multilingve funcționează deja în 44 de școli și 33 de grădinițe.
Perciun a legat această discuție de o misiune mai amplă — aceea de a crea în Moldova un spațiu comun pentru dialog, în care studierea limbii române să meargă alături de protejarea limbilor minorităților naționale.
Ministrul a spus că limba continuă să influențeze felul în care oamenii percep țara. Potrivit lui, sondajele din ultimii ani arată o diferență vizibilă: mai puțin de 25% dintre respondenții care vorbesc alte limbi cred că Moldova merge în direcția corectă, în timp ce majoritatea vorbitorilor de limbă română cred altfel.
În acest context, ministerul mizează pe faptul ca generațiile viitoare să crească într-un mediu mai coeziv și mai bine integrat lingvistic. Perciun a subliniat că scopul nu este să opună limbile, ci să facă în așa fel încât oamenii să se înțeleagă mai bine unii pe alții.
În grădinițe, această abordare a fost deja consacrată în practică: din 2025 au apărut posturi separate pentru profesorii de limba română și profesorii de limbă maternă.
Pentru adulți a fost lansată și o rută separată. Din 2023, în Moldova funcționează programul de studiere a limbii române și, potrivit ministrului, la el au participat deja aproximativ 25 000 de persoane.
Perciun a numit acest lucru un rezultat important, pentru că oamenii își dedică timp cursurilor ca să poată comunica mai ușor cu ceilalți cetățeni ai Moldovei.
Separat, ministrul s-a referit la școlile cu predare în limba rusă. El a spus că rata de promovare a examenelor la limba română după clasa a 9-a rămâne acolo sub 80%, iar asta înseamnă că profesorii și elevii au nevoie de sprijin suplimentar.
Pentru aceasta, ministerul trimite cadrele didactice la cursuri de formare continuă, inclusiv la programe de vară organizate în universități din România. Anual, la astfel de programe participă aproximativ 120–130 de profesori, care sunt pregătiți cu sprijinul a opt universități românești.
Autoritățile au majorat și stimulentele pentru tinerii profesori. Plata unică pentru absolvenții facultăților pedagogice a ajuns la 375 000 de lei, adică aproximativ 17 000 de euro.
O altă măsură vizează Găgăuzia și raionul Taraclia. Potrivit lui Perciun, hotărârea Guvernului din 28 octombrie 2026 prevede stimulente suplimentare pentru pedagogii care se mută acolo ca să predea limba română sau care ajută la deschiderea claselor primare cu predare în limba română.
În același timp, ministerul sprijină și limbile minorităților naționale. Perciun a amintit de programul național de studiere a limbii găgăuze, precum și de măsurile de promovare a limbilor ucraineană și bulgară.
În același context, el a dat exemplul școlii „Taras Șevcenko” — prima instituție de învățământ din Moldova cu predare în limba ucraineană, unde copiii învață în limba maternă după curriculumul național.
Un capitol separat al conferinței a fost dedicat romilor. Numărul beneficiarilor de burse a crescut de la 49 în 2023 la 110 în acest an, iar pentru anul de studii 2026–2027 sunt prevăzute 120 de burse lunare, a câte 1200 de lei fiecare.
Perciun a mai spus că până în decembrie va fi aprobat programul național de sprijin pentru populația de etnie romă. Documentul este pregătit împreună cu organizațiile reprezentative ale comunității și va acoperi educația, accesul la sănătate și la justiție, precum și combaterea discriminării.
Un alt proiect ține de memoria Holocaustului și de combaterea intoleranței. Ministrul a anunțat că manualele de istorie pentru clasele a 9-a și a 12-a vor trece printr-o evaluare externă în instituții specializate, precum Institutul Elie Wiesel sau Yad Vashem.
Perciun a adăugat că Moldova trebuie să renunțe la evenimentele care doar afișează tradițiile culturale și să treacă la proiecte comune, care consolidează încrederea dintre comunități. În această direcție, ministerul va continua să sprijine programul național „Mozaic”, iar din iunie 2026 funcționează și programul „Dialog”, în cadrul căruia comunitățile pot primi până la 40 000 de lei pentru inițiativele lor.
Șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Vutova, a numit diversitatea etnică o parte importantă a patrimoniului cultural și istoric al Moldovei. Ea a amintit că în țară sunt reprezentate 185 de grupuri etnice și a subliniat că dialogul intercultural rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a menține stabilitatea și încrederea.
Reprezentanta ONU pentru drepturile omului în Moldova, Bea Ferenci, a spus că obligațiile privind protejarea minorităților trebuie să se reflecte în viața reală a oamenilor. Ea a atras atenția în mod special asupra dificultăților romilor în accesul la educație, la piața muncii și la justiție și a făcut apel la investiții constante în educație, atât în limba română, cât și în limbile minorităților.
Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale, Christophe Kamp, a declarat într-un mesaj video că protejarea drepturilor minorităților și consolidarea coeziunii sociale sunt o parte importantă a integrării europene. El a susținut cooperarea cu Agenția pentru Relații Interetnice și a subliniat că dialogul și participarea nu sunt un obstacol, ci o investiție într-o bază solidă.
Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai organizațiilor etnoculturale, ai societății civile și ai partenerilor internaționali, inclusiv oaspeți din România. Participanții au discutat despre accesul minorităților la educație și cultură, participarea tinerilor la deciziile de la nivel local, experiența României și a Ucrainei, precum și proiectul foii de parcurs pentru 2026–2028, după care urmează să adopte o rezoluție.
Știri relevante

În Moldova, absolvenții a 16 specialități vor susține examene unice în centre externe

Cristian Jardan a devenit secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării

Perciun: profesorii de limba română din școlile cu predare în limba rusă vor fi evaluați la limbă

Parlamentul Moldovei a obligat amestecarea combustibilului cu biocombustibil pentru mașini

Ion Ceban va lucra de la distanță timp de trei luni după operația la picioare

Cubilius: Moldova a primit 317 milioane de euro pentru apărare și securitate de la UE