Perciun a propus viitorilor profesori o lecție deschisă în locul unei părți din susținerea diplomei

Ministerul Educației și Cercetării a prezentat o nouă concepție de pregătire a pedagogilor: după unele date, aceasta va intra în vigoare din septembrie 2027, iar după altele — din anul de studii 2027–2028. Pentru studenți, asta înseamnă practică încă din primul an, masterat obligatoriu și un nou format al susținerii finale, cu o lecție deschisă. Dan Perciun a supus acest model dezbaterii ca parte a unei mari reforme a educației pedagogice din Moldova.

Potrivit noii scheme, viitorii profesori vor începe să lucreze în școli deja după primul semestru. La început, ei vor asista la lecții, apoi vor ține ei înșiși ore sub îndrumarea mentorilor, iar ulterior vor primi mai multă autonomie.

Practica se va desfășura în instituțiile partenere pe care le va selecta ministerul. Profesorii care vor însoți studenții promit că vor fi pregătiți special, iar rezultatele practicii vor fi evaluate împreună de universitate și de școala parteneră.

Se va schimba și atestarea finală. Pe lângă lucrarea de diplomă și examene, studenții facultăților pedagogice vor trebui să țină o lecție deschisă, apoi să analizeze cum a decurs aceasta și să treacă un test practic pe baza unor situații reale sau simulate din viața școlară.

În nota finală vor să includă și rezultatele acumulate pe parcursul întregii perioade de studii. Potrivit modelului prezentat, acestea vor conta 50%, alte 50% vor constitui atestarea finală, iar pentru testul practic se propune să fie alocate 10%.

Dan Perciun a explicat că reforma este necesară pentru ca viitorii profesori, învățătorii din clasele primare și educatorii să vină la muncă deja cu experiență. Potrivit lui, profesorul trebuie nu doar să cunoască disciplina, ci și să poată explica materia astfel încât să fie înțeleasă de copii, să recunoască dificultățile de învățare și să adapteze lecțiile la clasă.

Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, a spus că pregătirea viitorilor profesori diferă foarte mult de la o instituție de învățământ la alta. Ea a mai indicat și ruptura dintre cursurile universitare și practica pedagogică: practica trăiește adesea separat de celelalte discipline, iar organizarea ei depinde de deciziile interne ale universității.

Anume de aceea, ministerul vrea să introducă un plan de studii separat pentru educația pedagogică. În el vor fi fixate cerințe unice pentru pregătirea și evaluarea studenților, iar modelul propriu-zis va fi construit în jurul a cinci componente: cunoașterea disciplinei, metodele de predare, înțelegerea dezvoltării și învățării copilului, practica pedagogică și cercetările pedagogice.

Ca exemplu, ministerul a prezentat cazul unui viitor profesor de matematică. El va studia nu doar fracțiile, ci și cum să explice această temă elevilor, ce greșeli fac ei cel mai des și prin ce metode li se poate oferi ajutor ca să înțeleagă.

Înainte de lansarea reformei, autoritățile au analizat programele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, ale Universității de stat (USM) și ale Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. De asemenea, au studiat modelele de pregătire a profesorilor din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția, iar în plus au evaluat necesitățile a peste 1 000 de tineri care au absolvit programe pedagogice în ultimii trei ani și primele lor trei-patru luni de muncă. Ministerul propune implementarea noului sistem pentru cei care vor intra la programele pedagogice din universitățile și colegiile țării; studenții actuali își vor finaliza studiile conform regulilor în vigoare.