Website logoPrizmaru

Informatica în școlile din Moldova vor să fie mutată în clasa a 5-a și completată cu IA

Reforma va viza aproape toate disciplinele: la minister vor să pună accent pe competențele care le vor fi utile elevilor în afara școlii, nu pe simpla enumerare a temelor.

12 august, 21:01, Alexandru Sterpu
Officials at a meeting in the Ministry of Education and Research of Moldova.

Ministerul Educației și Cercetării din Moldova a pus la consultări publice proiectele noilor programe școlare, pe care vrea să le implementeze în școli începând cu 1 septembrie 2027. Deocamdată este vorba doar despre schițe, iar până la sfârșitul lunii septembrie acestea vor fi discutate cu profesorii, elevii, părinții, experții și reprezentanții societății civile.

Ideea reformei este simplă: să se renunțe la învățarea mecanică și să se facă cunoștințele școlare mai utile în viața de zi cu zi. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că programul trebuie să răspundă provocărilor economice și tehnologice actuale, și nu doar să enumere teme pe discipline.

Cele mai mari schimbări vor viza informatica și tehnologiile. Educația digitală vor să o înceapă deja în clasele primare, iar informatica să fie mutată din clasa a 7-a în clasa a 5-a, cu mai multă programare, gândire algoritmică, robotică și inteligență artificială.

În educația tehnologică se propune renunțarea la împărțirea claselor după criteriul de gen. În schimb, vor să adauge mai multe tehnologii digitale, inginerie și robotică, pentru ca elevii să intre mai devreme în contact cu acele competențe care le vor fi utile apoi în afara școlii.

Și matematica, precum și științele naturii, urmează să devină mai practice. Disciplina „Științe” este propusă deja din clasa I, iar cunoștințele din aceste domenii să fie corelate cu sarcini reale de viață și proiecte interdisciplinare.

Un bloc separat de schimbări vizează disciplina „Eu și societatea”. În ea vor să fie reunite temele legate de dezvoltarea personală și viața socială, iar, de asemenea, să se vorbească despre drepturile omului, egalitate, stereotipuri, discriminare și relații sociale. Tot acolo planifică să fie integrate chestiuni legate de sănătate, consimțământ, sănătate mintală, limite personale și comportament în situații de risc.

La istorie, accentul vor să-l mute pe epoca modernă. Autorii proiectelor propun să fie studiate mai detaliat represiunile din perioada sovietică în Basarabia, foametea, deportările și Holocaustul, iar istoria contemporană să fie predată și în clasa a 8-a, și în clasa a 9-a, pentru ca să fie suficient timp pentru asta.

Se schimbă și abordarea limbii române în școlile cu limbi ale minorităților. Acolo vor să acorde mai multă atenție comunicării practice, iar disciplina să fie redenumită din „Limba și literatura română” în „Limba română”; în materiale se vorbește, de asemenea, despre o selecție mai echilibrată a textelor din punctul de vedere al reprezentării de gen.

Autoritățile vor să consolideze și temele legate de mediu, climă, gândire critică și educație media. În noile programe planifică să fie integrat dialogul despre drepturile omului, democrație, analiza informațiilor, egalitatea de gen, stereotipuri și prevenirea discriminării, iar propunerile de după consultări încă ar putea fi modificate.

Consultările publice vor începe săptămâna viitoare și se vor desfășura în toate raioanele țării, pentru toate disciplinele școlare. Valentina Olaru i-a îndemnat pe profesori să ofere activ feedback și a spus că tocmai de ei depinde succesul reformei în clase, iar la minister se mizează pe cumpărarea unor manuale noi până la sfârșitul acestui an.