Europass a corelat licența din Moldova cu nivelul 6 al UE

Pe platforma oficială a UE, Europass, a fost publicat primul raport privind corelarea Cadrului național al calificărilor din Moldova cu Cadrul european al calificărilor. În document, licența a fost asociată cu nivelul 6, masteratul — cu nivelul 7, iar doctoratul — cu nivelul 8.

Raportul a fost pregătit sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării. El arată cum se corelează nivelurile naționale de calificare cu cele europene și explică separat cum se aliniază calificările universitare cu cadrul Spațiului european al învățământului superior.

Cadrul european al calificărilor include opt niveluri, iar pentru cetățenii Moldovei o astfel de raportare oferă un reper mai clar atunci când își prezintă diplomele unei universități, unui angajator sau unei instituții din străinătate. Raportul mai explică nivelul de pregătire, ordinea acordării calificărilor și mecanismele naționale de asigurare a calității.

În același timp, documentul nu înlocuiește procedura de recunoaștere a diplomelor și nu promite recunoașterea automată a tuturor calificărilor în Uniunea Europeană. Totuși, așa cum se subliniază în materiale, procedura de confirmare a documentelor în străinătate va deveni mult mai simplă.

Publicarea pe Europass, în limbile română și engleză, facilitează accesul la informații oficiale despre calificările Moldovei pentru instituțiile de învățământ, angajatori și autoritățile competente din alte țări. Elaborarea raportului a fost finanțată de Banca Mondială în cadrul proiectului „Învățământul superior din Moldova”, la acesta au lucrat experți din Lituania, Letonia și Croația, cu sprijinul Fondului European pentru Formare, iar proiectul propriu-zis a trecut prin discuții cu zeci de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și consultări publice la Bălți, Cahul și Soroca.

Ulterior, proiectul a fost aprobat de Consiliul național pentru calificări. În minister consideră că cadrul național al calificărilor îi va ajuta pe cei din universități și colegii să actualizeze programele de studii în funcție de cerințele pieței muncii, să definească mai exact competențele profesionale și să țină mai bine cont de abilitățile obținute nu doar în timpul studiilor, ci și în cadrul experienței profesionale și al învățării nonformale.