Website logoPrizmaru

Perciun: în Moldova, limba continuă să dividă experiența de zi cu zi

La o conferință despre minoritățile naționale la Chișinău, el a pus această ruptură pe seama moștenirii trecutului, iar ministerul a extins deja programele multilingve la 44 de școli și 33 de grădinițe.

17 noiembrie, 17:02, Alexandru Sterpu

La conferința „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei”, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a spus că în Moldova cetățenii care vorbesc româna și cei care vorbesc alte limbi percep diferit situația. Subiectul a fost discutat în contextul participării, coeziunii sociale și dialogului fără frontiere.

Perciun s-a referit la sondajele din ultimii ani și a amintit că, la întrebarea dacă Moldova merge în direcția corectă, majoritatea vorbitorilor de română răspund pozitiv. Dintre vorbitorii altor limbi, o asemenea opinie o împărtășesc mai puțin de 25%.

Potrivit ministrului, această ruptură arată că oamenii trăiesc în aceeași țară, dar o privesc prin diferite „realități mentale”. El consideră că la aceasta influențează și moștenirea trecutului, și separarea profundă a spațiului informațional.

Perciun a subliniat separat că limba în Moldova continuă să rămână un factor de divizare a experienței de zi cu zi. În același timp, potrivit lui, ministerul încearcă să susțină simultan cunoașterea bună a limbilor materne — găgăuză, ucraineană și bulgară — și a limbii române.

Ministrul a spus că una dintre sarcinile instituției pe care o conduce este crearea unui spațiu lingvistic mai coeziv și mai integrat. O asemenea abordare, a spus el, ar trebui să ajute generațiile viitoare să trăiască diferit aceeași realitate, nu atât de dezbinat.

În ultimii doi ani, programele de educație multilingvă au fost extinse la 44 de școli și 33 de grădinițe. În ele, după cum a relatat Perciun, studiile se desfășoară parțial în limba minorității naționale și în limba română.

Separat, ministrul s-a oprit asupra profesorilor de limbă română care lucrează în școlile alolingve. Aceștia au început să fie verificați la cunoașterea limbii române, pentru a se stabili dacă nivelul lor de limbă le permite să lucreze cu succes și, la nevoie, să le ajute să-și îmbunătățească abilitățile.

Perciun nu a încercat să înmoaie problema și a spus: „Nu trebuie să ascundem și să ne prefacem că lucrurile stau foarte bine”. El a legat acest lucru și de rezultatele examenelor din clasa a noua, care din 2024 au devenit mai stricte.

Ministrul a adăugat că, în fiecare an, vara, grupuri de 120-130 de cadre didactice pleacă timp de 3-4 săptămâni la universități din România, la cursuri de perfecționare. Potrivit lui, o asemenea pregătire ar trebui să îi ajute să vorbească mai bine româna și să transmită mai exact cunoștințele elevilor.

Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, care a vorbit online, a numit protejarea drepturilor minorităților și consolidarea coeziunii sociale componente importante ale integrării europene. El a menționat cooperarea OSCE cu Agenția pentru Relații Interetnice și sprijinul în elaborarea politicilor de integrare și în monitorizarea situației minorităților naționale.

Kamp a spus că „dialogul și participarea nu trebuie privite ca un obstacol”, ci trebuie percepute ca „o investiție în crearea unei baze solide și durabile”. Șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, la rândul ei, a amintit că în Moldova sunt reprezentate 185 de grupuri etnice, iar dialogul intercultural rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru consolidarea stabilității și a încrederii.

Voutova a subliniat că integrarea europeană trebuie să fie însoțită de măsuri concrete pentru protejarea diversității și asigurarea de șanse egale pentru toți cetățenii. „Limba trebuie să fie un pod, nu o barieră”, a spus ea.

Conferința a fost organizată de Agenția pentru Relații Interetnice. La ea au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai organizațiilor etnoculturale, ai societății civile și ai partenerilor internaționali, iar pe agendă au fost incluse chestiuni privind accesul minorităților naționale la educație și cultură, dezvoltarea localităților, participarea tinerilor la luarea deciziilor la nivel local și experiența României și Ucrainei în domeniul relațiilor interetnice.