Dodon cere CC să decidă dacă CSP trebuie să-i judece pe foștii președinți

Pe 3 noiembrie, Igor Dodon, după încă o ședință în dosarul „kuliok”, s-a adresat Curții Constituționale (CC) cu rugămintea de a clarifica modul în care trebuie examinate cauzele penale împotriva foștilor președinți ai Moldovei.

Fostul președinte și deputat din partea Partidului Socialiștilor (PSRM) vrea să înțeleagă dacă asemenea dosare trebuie să ajungă în instanțele obișnuite de fond sau în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), dar numai după procedura obligatorie de ridicare a imunității.

Potrivit avocatului Petru Bălan, apărarea insistă de mult timp asupra verificării competenței CSP în această chestiune. El a formulat poziția tranșant: „Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, apoi dosarul este examinat în CSP. Aceasta este o verigă logică, alta nu poate fi”.

Bălan a adăugat că, dacă în cazul lui Dodon chestiunea ridicării imunității de către Parlament nu a fost examinată, atunci, în opinia sa, acest dosar nu are ce căuta în CSP. „El trebuie judecat ca un cetățean obișnuit, la judecătoria din Chișinău”, a spus avocatul.

Dodon însuși insistă că, dacă dosarul totuși a fost trimis direct la CSP, atunci acest lucru trebuia să fie precedat de ridicarea imunității cu votul a 67 de deputați în Parlament, așa cum este prevăzut pentru șefii de stat în exercițiu.

Politicianul a criticat și faptul că, în opinia sa, instanța nu s-a adresat singură la CC. El a declarat că judecătorul Vladislav Gribincea adoptă o poziție părtinitoare: „CSP, potrivit procedurilor, trebuia să transmită această cerere Curții Constituționale. Dar Gribincea nu vrea, pentru că are o înțelegere secretă cu cineva să mă condamne cât mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco sau cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). El încalcă toate procedurile”.

În paralel, Dodon a depus o cerere la CC și în calitate de deputat în Parlament. El cere să fie verificat pe constituționalitate articolul din Codul de procedură penală potrivit căruia CSP îl judecă pe președinte în primă instanță.

Potrivit lui, instanța aplică această normă „mecanic” și prin analogie, fără a face diferența între președintele în exercițiu și fostul șef de stat, al cărui mandat deja a expirat. Dodon consideră că din această cauză apare un regim juridic discriminatoriu: foștii președinți nu mai sunt protejați de procedura parlamentară de ridicare a imunității, dar în același timp sunt lipsiți de o cale obișnuită de atac.

El cere CC să suspende acțiunea acestui articol din CPP până la examinarea fondului și să ceară Parlamentului să elimine ambiguitatea legislativă. Bălan a legat această sesizare de înăsprirea recentă a acuzației din partea procurorilor: potrivit lui, aceștia au declarat că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele privind numirea reprezentanților Partidului Democrat în calitate de candidați la funcția de prim-ministru.

Dosarul „kuliok” este examinat în CSP. Într-una dintre descrierile procesului se menționează că Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și de primirea de finanțare pentru PSRM de la o organizație criminală; în altă formulare apar, de asemenea, trădarea de patrie și îmbogățirea ilicită.

Potrivit acuzării, Dodon i-a cerut atunci liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și persoanei sale de încredere, Serghei Iaralov, între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor. În schimb, potrivit materialelor dosarului, el, fiind președinte al Moldovei, trebuia să se înțeleagă cu Kremlinul privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști.

Temeiul cauzei penale a fost o înregistrare video din 2019, în care, în timpul unei discuții private, Plahotniuc îi propune lui Dodon să ia un pachet negru. Procurorii consideră că în interior ar fi putut fi până la 1 milion de dolari, destinați finanțării Partidului Socialiștilor și achitării salariilor unor funcționari ai săi; Dodon nu a luat pachetul, dar a cerut să fie transmis unui oarecare Costa.

Dodon însuși nu își recunoaște vina și numește dosarul în totalitate politic. El susține că materialul video este montat, iar martorii din instanță au confirmat deja lipsa probelor directe împotriva sa; pe 20 august, CC i-a respins deja cererea de suspendare a aplicării normei contestate, fără a examina atunci problema constituționalității acesteia.