Website logoPrizmaru

Curtea Constituțională a Moldovei a anulat dreptul Găgăuziei de a forma CEC locală

Decizia Curții Constituționale în Moldova înseamnă că organul electoral al Găgăuziei și chestiunile de personal din poliție, SIS și justiție vor fi reglementate de legea națională.

10 iulie, 00:00, Alexandru Sterpu

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională (CC) a Moldovei a declarat neconstituționale normele din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze CEC locală și să participe la numirea conducătorilor poliției, SIS și a Direcției de Justiție.

Decizia vizează mai multe articole. CC a anulat prevederile prin care autoritățile autonomiei aprobau componența comisiei electorale a Găgăuziei și influențau numirea conducătorilor subdiviziunilor teritoriale ale structurilor de forță și ale celor din justiție.

Curtea a declarat, de asemenea, inadmisibilă sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei, care contesta chiar prevederi din Codul electoral, legate de denumirea și activitatea organului electoral regional.

Președinta CC, Domnica Manole, a dat citire verdictului și a spus direct: «Se declară neconstituționale textul „și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru organizarea alegerilor” din articolul 12 alineatul (3) litera d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă căilor de atac, intră în vigoare din ziua adoptării și se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”».

După aceasta, organul electoral al autonomiei trebuie să funcționeze în baza legislației naționale — ca Consiliul Electoral Central, și nu ca Comisia Electorală Centrală, așa cum prevedeau normele privind statutul regiunii.

Separat, Curtea a anulat și dreptul autorităților locale de a participa la aprobarea sau eliberarea din funcție a șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției de Justiție din regiune. Era vorba despre un mecanism prin care numirea și demisia aveau loc la propunerea bașcanului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare.

În Ministerul Justiției au declarat că scopul sesizării nu a fost reducerea autonomiei, ci stabilirea limitelor competențelor ei în relațiile cu autoritățile centrale. Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a spus în fața CC că autonomia nu înseamnă neapărat administrarea comună a funcțiilor statului, iar sesizarea este necesară pentru a înlătura «dualismul instituțional».

La Comrat, decizia a fost întâmpinată dur. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaydarji, a numit-o o ingerință politică și a cerut demisia Domnicăi Manole.

Gaydarji a declarat: «Această decizie nu este un act de justiție constituțională, ci reprezintă o ingerință politică gravă și nelegitimă în drepturile și libertățile poporului găgăuz». El a mai spus că se teme de «lichidarea autonomiei Găgăuziei» și intenționează să discute situația cu deputații și locuitorii regiunii.

Potrivit lui, pe 10 iulie va prezenta decizia finală și măsurile care vor fi luate la Comrat. În Adunarea Populară se mizează pe elaborarea unei poziții comune după consultări.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Merdjineanu, a numit și el hotărârea «politizată» și a spus că aceasta va duce la limitarea competențelor autonomiei. El insistă că participarea APG la formarea organului electoral regional este o manifestare a democrației reprezentative locale.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, însă, a îndemnat mai întâi la studierea atentă a părții motivare a deciziei. El a amintit că Comratul a cerut Curții să păstreze «litera și spiritul Constituției» și «arhitectura înțelegerilor din 1994», care, potrivit lui, ajutau la menținerea păcii în țară.

CC va transmite verdictul Parlamentului, pentru ca acesta să introducă modificările necesare în legislație. Litigiul privind alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei durează din 2025: mandatul componenței actuale a expirat în noiembrie anul trecut, datele scrutinului au fost amânate și anulate de mai multe ori, iar pe 3 iulie deputații au ales un nou președinte — Valentin Gaydarji — iar în aceeași ședință au stabilit noi alegeri pentru 15 noiembrie.