CSP: „Aceasta este o intervenție incompletă” în reforma CNA și a Procuraturii Anticorupție

Pe 11 iunie, deputații Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), în lectură finală, au adoptat proiectul de lege privind redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție (CNA) din Moldova.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a întâmpinat această reformă cu critici și s-a pronunțat împotriva transferării unei părți din competențele Procuraturii Anticorupție către CNA.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a spus pe 21 iunie că modificările nu rezolvă problemele principale ale sistemului — deficitul de cadre și încărcătura prea mare asupra procurorilor.

„În ansamblu, avizul nostru este negativ. Inițiativa de revizuire a competențelor materiale — adică a felului în care diferite organe se ocupă de anumite infracțiuni — este acceptată. Dar aceasta este o intervenție incompletă, care nu rezolvă toate problemele existente în sistem”, a declarat Obadă.

El a reamintit că organizațiile internaționale au recomandat de mai multe ori Moldovei să consolideze procuraturile specializate, și nu doar să le reconfigureze competențele.

„Toate organizațiile europene de experți și consultanță — GRECO, OECD, Comisia Europeană, FMI — au vorbit despre necesitatea consolidării procuraturilor specializate. Noi transferăm către CNA o nouă categorie de infracțiuni, din cauza căreia sarcina asupra ofițerilor centrului crește exponențial, dar nu ne gândim ce va face Procuratura Anticorupție atunci când va avea sute sau mii de dosare”, a menționat Obadă.

Potrivit lui, chiar dacă investigațiile vor fi efectuate de angajații CNA, procurorii anticorupție vor păstra oricum conducerea procesuală a acestor dosare.

Aceasta înseamnă că anume procurorii vor coordona urmărirea, vor analiza probele și vor lua deciziile procesuale, chiar și atunci când munca propriu-zisă pe teren este făcută de ofițerii centrului.

„Dosarele asupra cărora li se va încredința să lucreze CNA vor rămâne sub conducerea procurorilor anticorupție. În același timp, nu se schimbă arhitectura Procuraturii Anticorupție și nu sunt propuse mecanisme de consolidare a capacităților sale de urmărire, de management, de personal și bugetare”, a spus el.

Obadă consideră că, din cauza unei asemenea scheme, procurorilor le va fi mai greu să aprofundeze fiecare dosar și să țină sub control activitatea anchetatorilor.

„Va fi dificil să intri în esența fiecărui dosar, să ții mâna pe puls, să coordonezi activitatea ofițerilor de investigație și de urmărire penală, să analizezi materialele și să dai indicațiile corespunzătoare”, a explicat șeful CSP.

El a subliniat separat că este vorba despre dosare complexe, inclusiv despre infracțiuni economice, unde sunt necesare timp, resurse și expertiză profesională.

Potrivit lui, Procuratura Anticorupție deja lucrează sub presiunea lipsei de cadre, a funcțiilor vacante și a volumului mare de muncă pentru fiecare procuror.

„Recomandarea noastră către puterea executivă și cea legislativă a fost următoarea: dacă spunem A, trebuie să spunem și B. Trebuie să înțelegem cum consolidăm procuraturile specializate — nu doar prin revizuirea competențelor, ci și prin resurse de personal, mecanisme de analiză financiară și de investigație, precum și prin capacități instituționale”, a subliniat Obadă.

Un alt factor care împiedică activitatea, el l-a pus în legătură cu vettingul. Potrivit lui, incertitudinea îndelungată influențează deciziile procurorilor, care trebuie să instrumenteze dosare de mare corupție.

„Povara vettingului apasă. Omul nu știe dacă va lucra mâine. În același timp, el trebuie să investigheze dosare de mare corupție și să ia decizii curajoase, dar această incertitudine se menține”, consideră Obadă.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a criticat, de asemenea, proiectul și a avertizat că reforma poate spori influența politică asupra CNA.

În poziția sa, organizația a declarat că adoptarea proiectului fără o analiză detaliată și fără date concrete poate slăbi capacitatea statului de a investiga corupția de nivel înalt și poate transmite mai multă putere operațională către CNA, care, potrivit evaluării CRJM, este mai expus influenței politice.

Autorii proiectului de lege, la rândul lor, susțin că documentul doar clarifică competențele CNA și ale Procuraturii Anticorupție, îi ajută să se specializeze mai bine și îmbunătățește cooperarea interinstituțională în conformitate cu standardele europene.

Potrivit noilor prevederi, CNA va investiga cazurile grave de escrocherie bancară cu prejudiciu mare, inclusiv dosarele legate de fonduri externe sau resurse ale Uniunii Europene, precum și spălarea banilor ca infracțiune autonomă.

Procuratura Anticorupție va păstra, în schimb, competențele de urmărire penală în dosarele legate de persoane cu funcții de demnitate înaltă, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputații, prim-ministrul, avocatul poporului, judecătorii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

CRJM atrage însă atenția că asemenea clarificări, în practică, pot restrânge competențele Procuraturii Anticorupție și pot transfera mai multe dosare la CNA, inclusiv dosarele legate de membrii Comisiei Naționale a Pieței Financiare, directorii ANRE, șeful Marelui Stat Major, conducătorul Inspectoratului General al Poliției, directorul Serviciului Vamal, primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat, precum și adjuncții lor.