Website logoPrizmaru

Costiuc a cerut retragerea legii privind starea de asediu și cea de război

Proiectul Ministerului Apărării a fost deja discutat de secretarii de stat, iar normele sale privind mobilizarea, comunicațiile și alegerile au stârnit îngrijorări cu privire la drepturile diasporei și ale cetățenilor.

5 noiembrie, 15:03, Alexandru Sterpu

La 2 noiembrie, Vasile Costiuc a inițiat strângerea de semnături sub o petiție prin care cere retragerea integrală a proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război, elaborat de Ministerul Apărării și supus consultărilor publice. Potrivit liderului partidului „Democrația Acasă”, documentul „conține formulări vagi, pune presiune în mod nejustificat asupra diasporei și creează riscuri pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor”.

Petiția a fost adresată Parlamentului Moldovei, Guvernului Moldovei și Ministerului Apărării. Costiuc spune că, în condiții de riscuri geopolitice, societatea oricum trăiește în tensiune, iar măsurile propuse nu fac decât să amplifice îngrijorarea, în loc să consolideze securitatea și stabilitatea.

Una dintre principalele obiecții vizează cetățenii care se află peste hotare. Costiuc consideră fără precedent cerința potrivit căreia, în caz de criză, ei vor trebui să ia obligatoriu legătura cu misiunile diplomatice sau să se întoarcă în țară și numește aceasta o presiune asupra celor care trăiesc permanent în afara Moldovei.

Un alt punct al petiției este legat de formulările care lărgesc temeiurile pentru instituirea stării de asediu. Deputatul indică expresii precum „acțiuni subversive” și „atacuri hibride” și consideră că acestea creează teren pentru abuzuri.

În textul petiției se mai vorbește despre riscuri pentru drepturile de bază — libertatea de circulație, de întrunire și a presei. Costiuc susține că în proiect există prevederi privind monitorizarea totală a comunicațiilor și a internetului, precum și o procedură simplificată de confiscare a proprietății private, ceea ce îi face pe cetățeni vulnerabili și reduce încrederea în instituțiile statului.

„Într-un stat de drept, securitatea națională se consolidează prin transparență, încredere reciprocă între cetățean și stat și respectarea strictă a garanțiilor constituționale, nu prin măsuri de constrângere care pot adânci ruptura din societate”, se arată în petiție. Aceeași idee a fost repetată de Costiuc, comentând inițiativa.

Chiar proiectul de lege al Ministerului Apărării a fost discutat pe 2 noiembrie la ședința secretarilor de stat. Autorii proiectului își explică necesitatea prin schimbarea situației în domeniul securității regionale și propun să fie permisă instituirea stării de asediu nu doar în cazul unor acțiuni militare directe, ci și în cazul unor „acțiuni hibride sau subversive”, dacă acestea creează o amenințare directă la adresa suveranității, independenței și ordinii constituționale a Moldovei.

Documentul introduce și reguli stricte pentru persoanele obligate la serviciul militar. În caz de mobilizare, cetățenii Moldovei din diaspora vor trebui să ia urgent legătura cu ambasadele sau consulatele, iar la primirea ordinului de chemare — să se întoarcă în țară și să se prezinte la punctele de adunare în termenele stabilite; rezerviștilor din interiorul țării li se va interzice, după declararea mobilizării, să părăsească locul de trai mai mult de 12 ore fără aprobarea în scris a comisariatului militar local.

Pe durata stării de asediu sau a stării de război, autoritățile vor putea dispune evacuarea, vor putea restricționa temporar circulația cetățenilor, vor putea introduce reguli speciale pentru trecerea frontierei și vor putea raționaliza consumul produselor de strictă necesitate. În aceeași perioadă sunt interzise alegerile și referendumurile, procesele electorale începute se suspendă, iar parlamentul nu poate fi dizolvat. Dacă proiectul va fi aprobat de guvern, de parlament și promulgat de președinta Maia Sandu, noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.