Alexandru Munteanu a demisionat la opt luni după numire

Vineri, 3 iulie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat demisia la doar opt luni după preluarea funcției. El a spus că nu își poate îndeplini atribuțiile „în conformitate cu principiile și convingerile sale”, dar nu a oferit detalii.

Demisia lui Munteanu încetează automat mandatul întregului cabinet de miniștri. Acum, în Moldova este declanșat procesul de numire a unui nou prim-ministru, care va trebui să-și adune propria echipă.

Pe durata mandatului său, Moldova a reușit să deschidă primul cluster de negocieri cu UE. Acesta a devenit unul dintre cele mai vizibile rezultate politice ale actualului guvern.

Cabinetul a raportat, de asemenea, realizarea a 93% din reforme în cadrul Planului de creștere. Potrivit experților, acest lucru a fost însoțit de 504 milioane de euro deja alocate și de încă 523 milioane de euro posibile până la sfârșitul anului.

În contextul acestor cifre, guvernul a promovat și proiecte mari în domeniul energetic. Printre ele au fost menționate Vulcănești–Chișinău, reducerea dependenței de resursele energetice rusești, reglementarea consecințelor dosarului „Lukoil” și readucerea terminalului petrolier al aeroportului sub control de stat.

Totodată, analiștii nu reduc plecarea lui Munteanu la o singură cauză. Andrei Curăraru consideră că la demisie au dus „scandalul public legat de «Moldatsa» și conflictul privind politica bugetar-fiscală”.

El spune direct că premierului i-a lipsit leadershipul politic. „Nu poți conduce o țară stând în umbră, așa cum, teoretic, s-ar putea face într-o companie transnațională”, a spus Curăraru.

În opinia sa, viitorul premier are nevoie nu doar de un palmares solid, ci și de autoritate politică. De asemenea, va trebui să simtă societatea și să reacționeze rapid, pentru că până la următorul raport al Comisiei Europene a rămas foarte puțin timp.

Ecaterina Mardarovici privește situația mai dur. Ea a spus că Munteanu a continuat să se comporte ca un „showman”, moștenind acest stil de la Dorin Recean.

Mardarovici consideră că un astfel de stil nu i se potrivea și nu corespundea așteptărilor cetățenilor. Ea a adăugat că și-ar fi dorit să vadă la premier un purtător de cuvânt activ, iar aparițiile șefului guvernului să fie mai rare, dar mai consistente.

În opinia ei, intenția de a continua reformele, chiar și pe cele nepopulare, a fost corectă. Dar în administrația publică nu poți acționa la fel ca în sectorul privat: reformele trebuie discutate din timp, coordonate și explicate.

Mardarovici a indicat separat că cei care nu făceau față pregătirii și promovării reformelor trebuiau schimbați. Ea consideră că în remanierile de cadre trebuia arătat mai mult curaj acolo unde situația o cerea.

Andrei Lutenko a numit plecarea lui Munteanu o decizie personală și un plan de remanieri gândit din timp. El a subliniat că acest lucru se întâmplă într-un an fără alegeri, când guvernul are libertatea de a promova reforme dificile.

Potrivit lui, mandatul lui Munteanu a fost marcat de două reforme majore: reforma fiscală, începută de cabinetul său, și reforma organelor administrației publice locale, care a fost accelerată în timpul lui. Ambele, a remarcat Lutenko, influențează direct viața cetățenilor.

El consideră că astfel de decizii cer legitimitate prin dezbateri ample, argumente și implicarea directă a oamenilor în consultări. Totodată, a adăugat Lutenko, participarea publică nu a fost gestionată bine nu doar de acest guvern, ci și de cabinetele anterioare.

Separat, el a atras atenția asupra reformei fiscale. Potrivit lui, acolo nu a existat nici consens în societate, nici măcar acord în interiorul guvernului, iar aceasta a devenit pentru premier o criză de legitimitate și încredere.

Din aceasta, în opinia lui Lutenko, trebuie să tragă concluzia și următorul prim-ministru: țara nu poate fi condusă din „turnul de fildeș”. Este nevoie de politică în cel mai bun sens al cuvântului, de raportare în fața cetățenilor și de dialog bilateral, mai ales când este vorba despre decizii dureroase.

El a mai adăugat că noul șef al guvernului va trebui să știe să caute compromisuri, chiar dacă asta înseamnă renunțarea la o parte din propriile convingeri. Și, după cum arată evaluările experților, anume această calitate este cea pe care Moldova o așteaptă acum cel mai mult de la viitorul premier.