«Acum avem 32 de raioane»: Tofan a propus împărțirea Moldovei în trei regiuni

La 1 octombrie 2026, Guvernul Moldovei a propus să înlocuiască cele 32 de raioane cu trei regiuni — Nord, Centru și Sud. Chișinăul, Bălți și UTA Găgăuzia își vor păstra statutul actual, iar Taraclia urmează să fie reorganizată în municipiu de nivelul al doilea.

Conceptul a fost prezentat la o conferință de presă de către prim-ministrul Vasile Tofan. El a spus: «Acum avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud».

Potrivit secretarului general al guvernului, Alexei Buzu, regiunea de nord va include 11 raioane, iar centrul administrativ va fi amplasat la Bălți. Regiunea centrală va reuni 13 raioane cu centrul la Chișinău, iar cea de sud — 7 raioane cu centrul la Cahul.

În același timp, Bălți și Chișinău nu vor intra în componența regiunilor respective. Ambele municipii își vor păstra statutul separat, la fel ca și UTA Găgăuzia.

Tofan a explicat că noile administrații regionale nu vor conduce primăriile. «Regiunea nu va conduce primăria, dar va ajuta primăria să facă ceea ce nu poate face singură», a spus el, referindu-se la strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte mari.

Premierul a mai asigurat separat că serviciile publice nu vor dispărea din localități. Ca exemplu, el a dat școala din Hîncești: potrivit lui, aceasta va rămâne la Hîncești.

Reforma se desfășoară în paralel cu comasarea primăriilor. La 2 septembrie, Buzu a anunțat că după alegerile locale din 2027 în Moldova ar putea rămâne aproximativ 292 de primării în locul celor 892 de acum, iar pentru sprijinirea localităților care se comasează autoritățile au creat un fond de 4,5 miliarde de lei.

În guvern, reforma este legată și de reducerea birocrației la al doilea nivel al administrației locale. Tofan a subliniat însă că nu este vorba despre simple concedieri: el a vorbit despre echipe mai compacte și mai specializate, cu resurse și salarii suficiente.

Proiectul a stârnit deja critici din partea analiștilor și a opoziției. Reprezentanții „Alianței moldovenilor” au indicat mecanismul neclar de comasare, posibilele consecințe pentru autonomia locală, lipsa unor planuri detaliate pentru infrastructură și serviciile publice, precum și riscul ca reducerea numărului de primării să nu rezolve problemele economice ale localităților mici.

Formațiunea a propus să fie limitată comasarea pentru localitățile cu o populație sub 1.500 de persoane și s-a pronunțat împotriva stimulentelor financiare pentru fuziune. Aceste poziții apar ca o critică a proiectului, nu ca o evaluare a știrii din partea redacției.

Reforma are și o componentă constituțională. În Constituția Moldovei se spune în mod explicit că teritoriul țării este împărțit în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, iar un articol separat este dedicat consiliului raional; în același timp, organizarea administrației locale este reglementată prin lege organică. Curtea Constituțională (CC) a menționat, la rândul său, că principiul autonomiei locale este unul dintre cele de bază pentru administrația publică locală.

Discuțiile despre reformă au început încă în ianuarie. În iunie, Maia Sandu a recunoscut că aceasta va avea „costuri politice”, dar a spus că amânarea schimbărilor nu mai este posibilă, iar Igor Grosu a spus că decizia politică trebuie luată până la începutul lui 2027, astfel încât următoarele alegeri locale să aibă loc deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Astăzi, guvernul plănuiește să discute inițiativa cu președinții de raioane și primarii, pentru a colecta opinia lor și a pregăti pachetul legislativ și un plan clar de tranziție. Astfel, autoritățile vor să ajungă în parlament cu un model deja convenit.