3 500 de persoane vor participa la Marea Dictare Națională la Chișinău

La ora 9.00, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, va începe Marea Dictare Națională, iar organizatorii așteaptă aproximativ 3 500 de participanți. Încă aproximativ 1 000 de persoane se vor alătura acțiunii în raioanele și orașele țării.

La 31 august, în Moldova este marcată Ziua Limbii Române. Denumirea oficială a sărbătorii este «Limba noastră cea română», iar numele ei vine de la poemul lui Alexei Mateevici; însăși sărbătoarea a apărut din perioada Renașterii Naționale.

Istoria ei modernă a început în 1989, când limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești și a fost reintrodusă grafia latină. Atunci, aceste decizii au reprezentat o victorie a Mișcării de Renaștere Națională și un pas important spre proclamarea independenței Moldovei.

Momentul-cheie a fost Marea Adunare Națională din 27 august 1989, la Chișinău, la care, potrivit diferitelor date, au participat aproximativ 750 de mii de persoane. Participanții cereau ca limbii române să i se acorde statutul de limbă de stat și trecerea de la chirilică la alfabetul latin.

O energie asemănătoare s-a simțit și la prima Mare Adunare Națională, despre care își amintea scriitorul Aurelian Silvestru: potrivit lui, acolo au venit aproximativ 120 de mii de oameni din întreaga republică. El spunea: «Atunci noi, cei care eram în piață, am încercuit parlamentul și nu am permis nimănui să iasă de acolo până nu va fi votată legea cu grafie latină».

Și mai devreme, la 17 septembrie 1988, 66 de persoane au semnat scrisori trimise conducerii republicii, cerând revenirea la limba română și la grafia latină. Aceste pași au făcut parte din presiunea care, în cele din urmă, a dus la schimbările de la sfârșitul anilor 1980.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, limba română a fost deja numită limbă de stat. Dar Constituția Moldovei, adoptată la 29 iulie 1994, a introdus din nou formularea „limba moldovenească”, iar acest lucru a stârnit dispute în societate.

În 1996, președintele Mircea Snegur a propus modificarea articolului 13 din Constituție și consacrarea noțiunii de „limba română”, însă Parlamentul Moldovei a respins această inițiativă. Mai târziu, în 2013, Curtea Constituțională (CC) a hotărât că Declarația de Independență este fundamentul juridic și politic al Constituției, iar nicio normă a legii fundamentale nu poate depăși limitele ei.

În martie 2023, Parlamentul Moldovei a eliminat din legislație formulările „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”, înlocuindu-le cu „limba română”. Tot atunci, denumirea oficială a sărbătorii a fost schimbată în „Limba Română” — „Limba Română”.

Astăzi, la Chișinău, programul nu se va limita la dictare. La ora 11.00, la Academia de Științe a Moldovei, va avea loc o ședință festivă dedicată Zilei Limbii Române, iar seara, la ora 19.00, pe strada pietonală E. Doga, va fi prezentat spectacolul literar-muzical „Limba română — sufletul poporului”.

Ziua Limbii Române este marcată în Moldova din 1990, iar în România este sărbătorită oficial din 2013. În 2026, la această listă s-a alăturat pentru prima dată și Ucraina: decizia a fost formalizată prin Decretul nr. 235/2026, semnat la 12 martie de Volodimir Zelenski.