Website logoPrizmaru

În 24 de ore, în Moldova au fost contracarate 68 de tentative de escrocherie telefonică

IGP și CNPF din Moldova avertizează că escrocii presează emoțiile, smulg coduri și date, iar cel mai des sunt vizați vârstnicii.

22 octombrie, 12:05, Alexandru Sterpu
A person in a balaclava talking on a phone next to a gift-wrapped smartphone and credit card.

În ultimele 24 de ore, în Moldova, poliția a primit sesizări despre 68 de tentative de escrocherie telefonică, iar toate s-au dovedit a fi fără succes. Potrivit unei alte formulări a oamenilor legii, nu au existat sesizări privind cazuri consumate: tentativele au fost stopate înainte de pierderi financiare.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) roagă oamenii să nu dezvăluie unor persoane străine date personale, informații bancare și coduri de securitate, indiferent cine pretinde că este interlocutorul. Poliția amintește că escrocii își schimbă scenariile, dar scopul lor este unul singur — să ajungă la bani și date.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) indică cele mai frecvente scheme de înșelăciune: notificări despre colete chipurile blocate, apeluri false din partea băncilor și a operatorilor de comunicații, mesaje despre „câștiguri” și scrisori în numele organelor de stat. Pentru aceasta, infractorii folosesc o listă largă de instituții de stat, servicii, companii private și bănci comerciale.

Escrocii încearcă să nu lase omului timp pentru reflecție și presează emoțiile. Ei pot să „bucure” printr-un câștig sau o ofertă avantajoasă, să-l sperie cu un credit sau cu un profit ratat, iar uneori chiar să amenințe cu un dosar penal.

Cel mai des sunt vizați vârstnicii, considerați mai creduli și mai sugestibili. Schema se bazează, de obicei, pe phishing: sub orice pretext, de la om încearcă să fie smulse codurile din SMS pentru verificarea aplicației bancare sau să fie determinat să acceseze un link malițios.

După ce obțin acces la telefon, infractorii caută conturi bancare, pentru a fura banii și a-i transfera în criptomonedă. Poliția subliniază că veriga cea mai slabă a protecției rămâne utilizatorul, care deschide singur ușa „calului troian”.

Cetățenilor li se recomandă să verifice din nou orice informație suspectă și să nu transfere bani la cererea unor interlocutori necunoscuți. Organele oficiale nu solicită prin telefon sau prin SMS parole, coduri PIN și datele complete ale cardurilor bancare, iar amenzile vin prin poștă sau prin scrisori recomandate.