Expert-Grup: din 152 de întreprinderi de stat din Moldova, doar 77 sunt active

La 5 octombrie 2026, comisia parlamentară de anchetă a prezentat Parlamentului raportul privind auditul și gestionarea activelor de stat pentru anii 2019–2025.

Expert-Grup a susținut în totalitate concluziile comisiei și a calificat situația drept critică. Analiștii spun direct că reforma sectorului de stat din Moldova nu mai poate fi amânată.

Potrivit calculelor lor, din 152 de întreprinderi de stat aflate în subordinea centrală, la începutul anului 2026 active mai rămăseseră doar 77.

Alte 28 de întreprinderi se aflau în procedură de insolvabilitate, 14 erau în proces de lichidare, iar 33 au fost recunoscute drept complet inactive.

La Expert-Grup se subliniază că lichidarea și falimentul durează prea mult — în medie de la 7 la 13 ani. În cazul multor întreprinderi insolvabile, statul nu are deloc date financiare.

Experții avertizează și asupra unui alt risc: prin scheme obscure de cumpărare a obligațiilor de datorie, creditorii privați pot scoate bunuri din active.

Nu mai puține întrebări ridică și modul în care, în sectorul întreprinderilor de stat, cresc cheltuielile pentru administrare.

Plățile totale către membrii consiliilor de administrație și ai organelor colegiale au crescut de la 11,6 milioane de lei în 2017 la 27,5 milioane de lei în 2025.

La MoldATSA, salariul mediu a crescut în 6 ani cu aproape 100% și a ajuns la 63,6 mii de lei pe lună. În perioada 2023–2025, creșterea a fost de 71%, iar salariul de bază al managerului de top a urcat la 112,6 mii de lei.

Șeful comisiei de anchetă, Dinu Plîngău, a spus că în majoritatea cazurilor nu există confirmare sau argumentare pentru astfel de majorări bruște ale salariilor.

În același timp, în sectorul întreprinderilor de stat salariile au crescut cu 79%, iar productivitatea — cu 67%.

Și reforma reorganizării și lichidării întreprinderilor bate pasul pe loc. Din 98 de companii care urmau să fie lichidate integral, până în 2026 au fost excluse din registrele de stat doar 9.

Dintre cele 55 de întreprinderi care trebuiau să fie reorganizate, procedura a fost finalizată pentru 16.

Falimentul ÎS „Acva-Nord” a dus la datorii de peste 276 milioane de lei și a lăsat angajații fără contribuții la pensie.

Experții consideră că problema nu ține doar de ritmul lichidărilor. În opinia lor, statul nu stabilește companiilor parametri de așteptare, nu evaluează activitatea consiliilor de administrație și nu adoptă decizii în urma auditului.

Separat, în raport se amintește că statul nu a prezentat niciodată Parlamentului raportul anual cerut de articolul 69 din Legea nr. 121/2007.

Vitalie Rapcea insistă că accentul trebuie mutat pe elaborarea și implementarea unor politici stricte de proprietate de stat.

Tot el cere avansarea pe lanț, fără sărituri: mai întâi să fie ordonată documentația și sporită transparența, apoi depolitizate numirile și evaluarea eficienței, după care să fie restructurată APS și abia după aceasta să fie creat un holding de stat.

Cel mai sensibil bloc al raportului este legat de terenuri și imobile. Statul rămâne cel mai mare proprietar de imobile din Moldova, dar, în esență, încă nu știe ce deține.

La 1 ianuarie 2025, statul avea 5.721 de terenuri cu o valoare de circa 32,9 miliarde de lei, precum și 4.231 de clădiri și spații cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de lei.

În același timp, pe terenurile de stat sunt ridicate masiv construcții private despre care autoritățile de profil adesea nici nu știu. Taxa pentru folosirea acestui teren nu ajunge în buget.

Pe toate terenurile de stat pe care au fost construite clădiri private sunt înregistrate doar 12 contracte de arendă.

Pe terenurile ÎS „Administrarea de Stat a Drumurilor” au fost depistate 137 de construcții private pentru care statul nu primește nici un leu.

Comisia consideră că rădăcina problemei este eșecul reformei de delimitare a proprietății de stat, prevăzută de Legea nr. 29/2018.

Autoritățile încă nu pot separa clar terenurile din domeniul public și cel privat și nici stabili cine le administrează — ministerele centrale sau consiliile locale.

Proiectul de înregistrare și evaluare a terenurilor trebuia să cuprindă 619 unități administrativ-teritoriale ale țării, dar până la începutul anului 2025 lucrările au fost finalizate doar în 89.

Instituțiile responsabile nu au nici măcar date de bază despre numărul exact și suprafața totală a activelor de stat. Ultima statistică oficială a APS se oprește în anul 2023.

Din această statistică reiese că arenda și leasingul a 60 de terenuri cu suprafața de 2,2 mii ha au adus la buget 15,7 milioane de lei.

În același timp, alte 69 de terenuri cu o suprafață de aproximativ 4 mii ha au fost transmise gratuit unor terți, în folosință gratuită.

Comisia propune rapoarte semestriale privind evoluția delimitării primare pe raioane și categorii de active, precum și indicatori clari de monitorizare. În plus, cere ca în termen de 12 luni să se treacă complet la licitații electronice și la publicarea veniturilor pentru fiecare instrument.

Expert-Grup propune propriul plan de salvare, calculat până în 2029.

În 2026–2027, analiștii vor să creeze un registru digital unic al proprietății de stat, să efectueze un audit al tuturor terenurilor și să lanseze concursuri transparente pentru funcțiile de top-manager.

În 2027–2028, ei propun să fie lichidate definitiv întreprinderile „goale” și să fie privatizate activele neprofilate la licitații deschise, iar până în 2029 — să fie creat un holding de stat profesionist pentru administrarea activelor strategice și depolitizarea lor.

Analiștii îi mai îndeamnă pe deputați să aprobe oficial raportul comisiei de anchetă, să stabilească termene-limită stricte și să organizeze audieri publice o dată la șase luni.

În acest context, Vladislav Kaminski a avut săptămâna aceasta o întrevedere cu ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Claudiu Năsui. Ei au discutat despre limitele proprietății de stat și despre modul de îmbunătățire a mecanismelor juridice și administrative de delimitare.

Kaminski a spus că acest subiect este critic pentru mediul de afaceri: întârzierile creează incertitudine juridică, împiedică folosirea imobilelor și tergiversează proiectele investiționale. El a adăugat că Confederația va continua să apere interesele legale ale angajatorilor și să ceară soluții care sprijină investițiile și dezvoltarea afacerilor.