Deficitul comercial al Moldovei a ajuns la 4,42 miliarde de euro — Biroul Național de Statistică

În perioada ianuarie–august 2026, deficitul comercial al Moldovei a ajuns la 4,42 miliarde de euro, iar Biroul Național de Statistică (BNS) a consemnat exporturi de 2,24 miliarde de euro, în condițiile unor importuri de 6,66 miliarde de euro.

Pe parcursul unui an, exporturile au crescut cu 9,3%, dar importurile au avansat cu 7,1%, astfel încât diferența dintre ele s-a lărgit și mai mult. La fiecare 100 de euro cheltuiți de Moldova pentru importul de bunuri, țara a reușit să câștige din livrările externe doar 33,6 euro.

Nici luna august nu a adus optimism. Exporturile din lună au scăzut la 268,5 milioane de euro — cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% sub nivelul din august 2025.

Importurile din august, dimpotrivă, au urcat la 817,5 milioane de euro, crescând cu 7% în termeni anuali. În rezultat, doar în această lună deficitul comercial a constituit 549 milioane de euro, cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu un an.

Cel mai puternic asupra balanței apasă energia. Petrolul și produsele petroliere au reprezentat 10,2% din importuri, gazele naturale și produsele prelucrării lor industriale — 9,5%, iar energia electrică — încă 4,1%.

Împreună, aceste trei poziții au format 23,8% din totalul importurilor, adică aproximativ 1,59 miliarde de euro. În opt luni, achizițiile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze — cu 10,4%, iar cele de energie electrică — cu 7,1%.

La capitolul comerțului cu anumite țări, tabloul rămâne, de asemenea, dur. România a rămas principalul partener al Moldovei: către ea au mers 29,9% din exporturi și 22,9% din importuri.

Pe locul al doilea între furnizori s-a situat China, cu o cotă de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%. Uniunea Europeană, în ansamblu, cumpără 66,6% din exporturile moldovenești și livrează 53,6% din bunurile importate.

Comerțul cu UE a adus, în opt luni, un deficit de peste 2,07 miliarde de euro. Asta înseamnă că anume direcția europeană influențează cel mai puternic minusul total din comerțul extern al Moldovei.

La export, conduc semințele și fructele oleaginoase, mașinile și echipamentele electrice, cerealele și produsele obținute din ele, precum și legumele și fructele. Pe ele au revenit, respectiv, 15,6%, 13,8%, 12,1% și 10,8% din totalul exporturilor.

Agricultura a susținut creșterea livrărilor externe. Exportul de cereale și produse pe baza lor a crescut cu 48,8%, cel de semințe și fructe oleaginoase — cu 21,4%, iar cel de legume și fructe — cu 15,9%.

Dar nu toate categoriile au arătat creștere. Exportul băuturilor alcoolice și nealcoolice a scăzut cu 10,7%, al mașinilor și aparatelor electrice — cu 6%, iar livrările de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Separat, BNS remarcă și ponderea ridicată a reexporturilor. Din totalul exporturilor de 2,24 miliarde de euro, bunurile produse în interiorul țării au reprezentat 1,79 miliarde de euro, în timp ce reexporturile au constituit 444,1 milioane de euro.