Website logoPrizmaru

Biroul Național de Statistică: deficitul comercial al Moldovei a ajuns la 4,997 miliarde de euro

Potrivit BNS, în Moldova importurile continuă să depășească exporturile, din cauza cărora deficitul crește chiar și în condițiile majorării livrărilor de cereale și culturi oleaginoase.

16 noiembrie, 22:03, Alexandru Cojocari
A census worker interviewing an elderly man at a table.

În perioada ianuarie–septembrie 2026, exporturile Moldovei au constituit 2,583 miliarde de euro, importurile — 7,580 miliarde de euro, iar deficitul comercial a ajuns la 4,997 miliarde de euro, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS).

În septembrie, comerțul a crescut vizibil și ca volum. Exportul de mărfuri a constituit 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% peste nivelul din septembrie 2025.

Importurile din septembrie au fost și mai mari — 929 milioane de euro. Aceasta este cu 13,6% mai mult decât în luna precedentă și cu 16,5% mai mult decât cu un an în urmă.

Dacă privim primele nouă luni ale anului în ansamblu, exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile — cu 8%. Pe acest fundal, deficitul balanței comerciale a crescut până la 4,997 miliarde de euro, ceea ce este cu 6,9% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Uniunea Europeană rămâne în continuare principala destinație pentru mărfurile moldovenești. În perioada ianuarie–septembrie, acolo au fost expediate produse în valoare de 1,744 miliarde de euro, adică 67,5% din întregul export al Moldovei.

Principala piață de desfacere rămâne România: pe ea a revenit 31% din exportul total. Urmează Turcia cu 10,6%, Italia cu 9,5%, Cehia cu 7,5%, Ucraina cu 6,8% și Germania cu 5,6%.

Acestor șase țări le-a revenit 71% din întregul export moldovenesc. În România, livrările au crescut cu 15,5% față de primele nouă luni ale anului trecut, iar exporturile în Israel au crescut de 3,4 ori, în principal datorită grâului.

Există și piețe unde livrările au scăzut. Cel mai puternic s-a redus exportul în Spania, SUA, Elveția, Țările de Jos, Bulgaria, Grecia, Ucraina și Cehia.

În structura exporturilor, pe primul loc rămân semințele și fructele oleaginoase — 16%. Urmează mașinile electrice și piesele lor, cu o pondere de 13,7%, cerealele și produsele pe bază de cereale — 12,4%, legumele și fructele — 10,7%, precum și îmbrăcămintea și accesoriile — 7,5%.

Cel mai rapid au crescut tocmai categoriile agricole. Exportul de cereale a crescut cu 46%, cel de semințe și fructe oleaginoase — cu 31,2%, iar cel de legume și fructe — cu 14,1%.

O dinamică asemănătoare se observă și la mărfurile brute. Livrările de minereuri metalice și deșeuri metalice au crescut cu 44,9%, iar cele de produse prelucrate din metal — cu 25,5%.

Nu toate sectoarele au înregistrat creștere. Exportul de mașini electrice, aparate și părțile lor a scăzut cu 6%, al băuturilor alcoolice și nealcoolice — cu 9,8%, iar al energiei electrice — cu 32,2%.

La import, tabloul este diferit: cel mai mult în Moldova se aduc țiței și produse petroliere, pe care a revenit 10,9% din volumul total, apoi gazul cu o pondere de 9,2%, vehiculele rutiere — 7,2%, mașinile și aparatele electrice — 6,9%, precum și energia electrică — 4,1%.

Principalul furnizor pentru Moldova rămâne România — 23% din importuri. Urmează China cu 14,6%, Ucraina cu 9,5%, Germania cu 6,7%, Turcia cu 6,4% și Italia cu 4,8%.

Exporturile continuă să acopere doar o parte din importuri. În nouă luni ale anului, ele au asigurat 34,1% din valoarea mărfurilor introduse, în timp ce anul trecut indicatorul era mai mic cu 0,7 puncte procentuale.

Balanța comercială cu Uniunea Europeană în această perioadă s-a soldat cu un deficit de 2,299 miliarde de euro. În comerțul cu țările CSI, deficitul a constituit 44,4 milioane de euro.

Expertul economic Marin Gospodarenko a atras atenția asupra faptului că deficitul crește chiar și în condițiile majorării exporturilor. «Importăm aproape de trei ori mai mult decât exportăm, astfel încât chiar și o creștere mai mică, în termeni procentuali, a importurilor înseamnă sume suplimentare semnificative. În fapt, pentru fiecare euro cheltuit pe mărfuri importate revine doar 34 de cenți din veniturile din export», a spus el.

Gospodarenko a subliniat, de asemenea, că în acest an creșterea exporturilor a fost asigurată în principal de cereale, semințe oleaginoase, fructe, legume și uleiuri vegetale. «Agricultura ne-a ajutat să obținem rezultate mai bune, însă acest sector este vulnerabil în fața secetei, a condițiilor climatice și a fluctuațiilor de preț de pe piețele internaționale», a explicat el.

Potrivit lui, asupra balanței comerciale apasă și dependența de resursele energetice. «Importul de produse petroliere a crescut cu 35%, iar al gazelor — cu 13%. O astfel de dependență face economia vulnerabilă în fața creșterii prețurilor pe piețele externe și contribuie la menținerea unui deficit comercial ridicat», a menționat expertul.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a legat și el creșterea exporturilor de agricultură, dar a adăugat că industria prelucrătoare crește prea lent. «Este bine că exporturile cresc, dar este rău că industria prelucrătoare crește lent. În plus, are loc încetinirea exportului din industria auto — acest lucru este legat de problemele din UE. Nu depinde de noi, dar ne influențează negativ», a spus el.

Ioniță consideră că majorarea importurilor se explică prin resursele energetice și relansarea consumului. «În cazul resurselor energetice, este vorba despre o creștere de preț, nu de volum. La gaz avem, de fapt, o reducere. Și aceasta este legată de faptul că anterior foloseam gazul pentru producerea energiei electrice, iar acum producem propria noastră energie electrică din surse regenerabile», a rezumat expertul.

BNS precizează că datele pentru ianuarie–septembrie 2026 sunt preliminare și nu includ operațiunile de export-import ale întreprinderilor și organizațiilor situate pe malul stâng al Nistrului, precum și din municipiul Bender.