SIS și Ministerul Apărării: în Cobasna au rămas 14 mii de tone de muniții

La 21 august, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția de Informații Militare (AIM) din cadrul Ministerului Apărării au prezentat evaluarea depozitului de muniții de la Cobasna: acolo, potrivit datelor lor, au rămas circa 14 mii de tone, iar substanțele explozive propriu-zise constituie doar aproximativ 2800 de tone.

Alexandru Mustața și Radu Chișlănu au văzut pentru prima dată imaginea tehnică a depozitului și au explicat de ce instituțiile nu sunt de acord cu scenariile panicarde care circulă de mult în jurul Cobasnei. Potrivit lor, riscul există, dar nu arată ca o catastrofă de nivelul unei lovituri nucleare.

Chișlănu a explicat că, din aproximativ 14 mii de tone de stocuri, cea mai mare parte nu mai seamănă cu armament gata de explozie. Potrivit lui, acolo sunt păstrate tuburi metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de imitație fără încărcătură explozivă.

Separat, în raport se subliniază că munițiile nu se află într-o singură clădire. Ele sunt repartizate în 42 de depozite pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, iar clădirile în sine se află la o distanță de aproximativ 80–200 de metri una de alta.

Anume acest lucru, potrivit lui Radu Chișlănu, reduce riscul ca totul să detoneze simultan. El a spus că este mai realist nu o singură explozie de amploare regională, ci o serie de detonări succesive, incendii și explozii locale, dacă focul se extinde la diferite părți ale complexului.

Și SIS insistă că analogia cu Hiroshima este greșită. Alexandru Mustața a numit-o falsă și a legat această versiune de un studiu din 2005, în care, potrivit lui, a fost confundată masa totală a munițiilor cu cantitatea de substanță explozivă activă.

Mustața a adăugat că bomba aruncată asupra Hiroshimei este echivalentă cu aproximativ 15 mii de tone de trotil, adică este de circa 1500 de ori mai puternică decât cele mai puternice muniții convenționale care au existat vreodată la Cobasna. El a spus direct: pentru ca un asemenea scenariu să devină realitate, în același loc ar trebui să ajungă 1500 de bombe obișnuite de câte 10 tone fiecare, iar acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic.

În raportul SIS sunt enumerate separat și regulile de depozitare care trebuie să limiteze propagarea exploziei. Este vorba despre separarea fizică a stocurilor, zonare, sortare pe categorii, bariere de protecție și repartizarea munițiilor în unități separate.

Autorii evaluării recunosc că depozitul de la Cobasna aparține încă perioadei sovietice și nu corespunde în totalitate standardelor NATO sau IATG. Dar principiul de bază, potrivit lor, este același peste tot: dispersarea, izolarea și prevenirea unei explozii în masă.

În SIS consideră că, chiar și în caz de incident, consecințele vor fi limitate și controlabile. Principala primejdie, potrivit evaluării lor, este legată de împrăștierea munițiilor, a schijelor metalice și a elementelor infrastructurii pe o distanță de până la 2 km, precum și de poluarea aerului, care poate afecta populația și mediul înconjurător.

Depozitul din satul Cobasna a fost creat în 1949. În 2001–2004, sub supravegherea OSCE, de acolo au fost scoase sau distruse aproximativ 22 de mii de tone de muniții, însă apoi procesul s-a blocat, iar în 2006 în depozite, potrivit acestor evaluări, rămăseseră circa 20 de mii de tone.

Cobasna se află în regiunea transnistreană, pe care o controlează de facto Federația Rusă, iar autoritățile moldovene nu au acces acolo. La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia s-a obligat să-și retragă din regiunea transnistreană trupele, armamentul și munițiile, însă această obligație nu a dus nici până acum la finalizarea retragerii.