Sandu recunoaște: vettingul procurorilor din Moldova rămâne cel mai mult în urmă

La 16 septembrie 2026, la forumul privind reforma justiției și combaterea corupției, președinta Maia Sandu a spus că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor din Moldova durează mai mult decât au anticipat autoritățile și rămâne cel mai mult în urmă la procurori.

Sandu a recunoscut direct că procesul s-a prelungit cu câțiva ani. „Am avansat mai mult la evaluarea judecătorilor și rămânem mai în urmă la evaluarea procurorilor”, a spus ea.

Președinta a adăugat că vettingul „nu este ideal, dar nu există un proces mai bun”. Potrivit ei, autoritățile greșesc, învață, modifică legile și procedurile și continuă reforma.

Sandu a legat prelungirea reformei și de deficitul de cadre. Ea a spus că o parte dintre oamenii din sistem nu vor să treacă evaluarea externă, iar o parte nu își poate demonstra integritatea, din care cauză sarcina pe cei care au rămas să muncească a crescut.

Separat, președinta a menționat că reforma Institutului Național al Justiției a început prea târziu. „Dacă am fi făcut asta mai devreme, astăzi am fi avut mai mulți tineri bine pregătiți, integri, care ar fi putut veni în sistem și i-ar fi înlocuit pe cei care pleacă”, a spus ea.

Totodată, Sandu consideră că primele rezultate sunt deja vizibile. Printre ele, ea a numit reînnoirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și a colegiilor acestora după verificarea integrității membrilor acestor organe.

Ea a menționat și reforma Curții Supreme de Justiție. În instanță rămân funcții vacante, iar președinta i-a îndemnat pe cei care vor să devină membri să depună actele deja acum, fără să aștepte încheierea vettingului.

„Ar fi incorect să avem o Curte Supremă în care o parte dintre membri au trecut verificarea integrității, iar alții — nu”, a spus Sandu. Ea a adăugat că evaluarea va continua până la numirea ultimului membru al acestei instanțe.

Potrivit președintei, sistemul justiției „astăzi arată mult mai bine” decât în 2019. Ea a spus, de asemenea, că autoritățile desfășoară reforma în coordonare cu Uniunea Europeană, care urmărește deciziile și acțiunile din acest domeniu.

Contextul acestei reforme merge până în 2021, când autoritățile au numit corupția principala amenințare la adresa securității statului și au început să discute evaluarea externă drept unul dintre instrumentele-cheie de combatere a ei.

Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, și-a început activitatea în vara anului 2022. Ea verifica candidații la organele de autoadministrare ale sistemului judiciar și ale procuraturii — Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Mai târziu, autoritățile au creat încă două comisii. Comisia nr. 2 și-a început activitatea în iulie 2023 și evaluează judecătorii curților de apel, judecătorii și candidații la Curtea Supremă de Justiție, precum și președinții și vicepreședinții instanțelor.

Comisia nr. 3 a pornit în decembrie 2023. Ea verifică procurorii procuraturilor specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și șefii procuraturilor teritoriale și adjuncții lor.

Inițial, finalizarea vettingului era planificată până la 31 decembrie 2025, însă termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 2026. După aceasta, comisiile își vor continua activitatea până când Curtea Supremă de Justiție va examina toate contestațiile judecătorilor și procurorilor care nu sunt de acord cu deciziile privind vettingul.