Parlamentul României intră în ultima încercare de a aproba premierul și cabinetul

Pe 5 mai 2026, guvernul lui Ilie Bolojan a demisionat, iar pe 23 iunie Nicușor Dan a convocat din nou fracțiunile parlamentare la Palatul Cotroceni. România a intrat într-o criză politică prelungită, iar parlamentul a rămas practic cu ultima încercare de a aproba premierul și noul cabinet.

Criza a început după ce, în aprilie 2026, Partidul Social Democrat a retras sprijinul pentru guvernul Bolojan. Tocmai această decizie a prăbușit rapid coaliția și a lăsat țara fără un cabinet deplin.

La alegerile din 2024, PSD a obținut cele mai multe voturi, dar acest lucru nu a fost suficient pentru un guvern de sine stătător. Atunci puterea a fost adunată într-o coaliție cu participarea PSD, a Partidului Național Liberal, a Uniunii Salvați România, a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și a reprezentanților minorităților naționale.

Premier a devenit Ilie Bolojan de la Partidul Național Liberal. Dar în interiorul coaliției tocmai PSD avea cea mai mare fracțiune și, în mare măsură, dădea tonul.

Când social-democrații au retras sprijinul politic, guvernul Bolojan a fost trimis rapid în demisie. După aceea, România a rămas într-o situație în care cabinetul nu mai funcționează, iar o înlocuire stabilă a lui nu există.

Nicușor Dan a încercat să iasă din impas prin schimbarea candidaților la funcția de premier. Primul pariu a fost pe consilierul său Eugeniu Tomac, prezentat drept o figură „tehnocrată” de compromis.

Până la votul din parlament, lucrurile nu au mai ajuns. Tomac nu a adunat sprijinul fracțiunilor și a renunțat la mandatul de formare a guvernului.

După aceasta, președintele l-a propus pe vicepreședintele Partidului Național Liberal, Alexandru Vesti. Această candidatură, de fapt, a adâncit doar ruptura din interiorul liberalilor.

Problema a fost că nimeni nu s-a consultat în prealabil cu PNL despre propunerea lui Vesti. În cele din urmă, partidul a refuzat să-și sprijine propriul reprezentant.

Fără voturile majorității liberalilor, Vesti nu a reușit să fie aprobat în funcția de prim-ministru. Astfel a eșuat a doua încercare a președintelui de a găsi o ieșire din criză.

Analistul politic Mihai Isac spune că fisura din PNL nu a apărut într-o singură zi. Punctul de dispută a fost atitudinea față de colaborarea cu PSD.

„Pe de o parte era grupul lui Ilie Bolojan, care pleda pentru distanțarea de PSD. Pe de altă parte se afla grupul liderilor liberali, mai ales reprezentanți ai administrației locale și așa-numiții «baroni» locali, care considerau că PNL trebuie să revină la guvernarea țării împreună cu PSD”, a spus Isac.

El atrage atenția și asupra faptului că Nicușor Dan a desemnat candidatul fără consultări prealabile. Potrivit lui, tocmai acest lucru a dus la eșec.

După nereușita cu Vesti, pe 23 iunie președintele a convocat din nou fracțiunile la consultări. Dar opiniile partidelor despre ieșirea din criză continuă să difere.

PNL propune formarea unui guvern minoritar. Este vorba despre un cabinet care nu are propria majoritate, dar are înțelegeri de sprijin cu alte forțe.

Ca un astfel de cabinet să nu se prăbușească imediat, Ilie Bolojan a propus un pact politic pe șase luni. El a spus: „Este necesar un acord politic de tip național, în cadrul căruia, în următoarele șase luni, partidele care îl semnează să se oblige ca, indiferent cine va fi la putere, să-și asume câteva condiții de bază, care țin cont de prioritățile noastre actuale și de situația economică și bugetară” .

Varianta PNL presupune un guvern cu participarea partidului, precum și a UDMR și USR. Dar opoziția nu are de gând să voteze o asemenea construcție.

Nici PSD nu se grăbește să susțină această schemă. Fără voturile social-democraților, aprobarea cabinetului este aproape imposibilă.

În același timp, în PNL se admite și un alt scenariu: un guvern minoritar ar putea fi format chiar de PSD. Dar și aici liberalii vor să vadă același pact pe șase luni.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat și el, după consultările de la Palatul Cotroceni, că este gata să-și asume guvernarea țării. Dar doar voturile social-democraților pentru aprobarea guvernului tot nu sunt suficiente.

Rămâne deschisă întrebarea dacă PNL și alți foști parteneri sunt gata să sprijine un premier din partea PSD. Pentru mulți dintre ei, este un pas politic dureros, fiindcă tocmai social-democrații au ajutat la înlăturarea lui Bolojan.

Mihai Isac consideră că pentru PSD cea mai comodă variantă ar fi propriul guvern minoritar. În formularea sa, acesta ar putea fi un cabinet care se sprijină pe un pact cu PNL, USR și UDMR sau pe o nouă coaliție proeuropeană.

Într-un asemenea caz, potrivit lui, partidul ar controla puterea executivă, dar ar împărți responsabilitatea pentru deciziile nepopulare cu alții. Asta i-ar permite și să guverneze, și să nu suporte singur întreaga lovitură politică.

Jucătorul-cheie rămâne Alianța pentru Unirea Românilor. Tocmai voturile acestui partid au fost decisive la votul privind cabinetul lui Vesti.

George Simion a păstrat suspansul până în ultima clipă și chiar l-a invitat pe Vesti la negocieri la biroul AUR. Vizita a avut loc, dar partidul nu și-a dat sprijinul.

După aceasta, Grindeanu a respins public ideea formării guvernului împreună cu suveraniștii. Dar fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, a declarat deja că partidul a greșit atunci când s-a distanțat de AUR.

Mihai Isac, însă, consideră că o colaborare deschisă între PSD și AUR ar fi fost mai avantajoasă chiar pentru suveraniști. În opinia lui, o astfel de alianță ar fi adus voturi pe termen scurt, dar pe termen lung ar fi lovit PSD și ar fi ajutat AUR să se consolideze la putere.

AUR joacă acum rolul principalei forțe antisistem. Partidul îi critică pe toți la rând și adună puncte pe fondul dezamăgirii față de actorii politici sistemici.

În același timp, AUR încearcă să scape de eticheta de „extremist” și să obțină legitimitate. În acest sens, chiar și vizita lui Vesti la biroul partidului a devenit pentru el o parte a unui joc politic mai amplu.

În practică, AUR vrea fie alegeri anticipate, fie propriul premier. Participarea directă la guvernarea țării i se pare preferabilă, dar deocamdată puțin realistă.

Nicușor Dan a spus deja că nu va propune un candidat la funcția de premier din partea suveraniștilor. Totodată, teoretic, el poate miza pe PSD sau pe un politician independent și poate conta pe o parte din voturile AUR.

Isac avertizează că o asemenea construcție ar fi extrem de fragilă. El consideră că președintele nu ar trebui să desemneze candidatul până când în formă scrisă nu se vede o majoritate parlamentară.

În acest context, se aude tot mai des întrebarea despre alegeri anticipate. Potrivit sondajelor din mai, AUR era deja cel mai popular partid din țară, iar criza actuală îi poate întări și mai mult pozițiile.

Mai mult de jumătate dintre români, potrivit acelorași sondaje sociologice, consideră că alegerile anticipate sunt necesare. Dar legea nu îl obligă pe președinte să dizolve automat parlamentul.

Conform regulilor, Nicușor Dan poate dizolva parlamentul dacă deputații nu aprobă de două ori premierul în decurs de 60 de zile după primul eșec. Propunerea lui Eugeniu Tomac în acest termen nu se ia în calcul, pentru că nu s-a ajuns până la vot.

Primul eșec oficial a fost votul privind cabinetul lui Alexandru Vesti. După aceasta, parlamentul are 60 de zile pentru aprobarea noului guvern.

Dacă și a doua încercare va eșua, președintele va ajunge în fața unei alegeri neplăcute. El poate să nu dizolve parlamentul și astfel să prelungească și mai mult criza, lăsând țara sub conducerea unui prim-ministru interimar.

Există și o altă cale — să riște și să convoace alegeri anticipate. Dar atunci, cu o probabilitate mare, la putere pot ajunge principalii opozanți politici și ideologici ai președintelui din AUR.

Pentru Moldova, această turbulență de la București este deosebit de sensibilă. România rămâne principalul partener politic și economic al Moldovei, iar în plus principalul avocat al Chișinăului în Uniunea Europeană.

Dacă Bucureștiul nu îi va oferi Moldovei un sprijin puternic și stabil, integrarea europeană a Chișinăului s-ar putea încetini. Mihai Isac consideră că pentru Moldova ar arăta cel mai bine un guvern ferm proeuropean în România.

El subliniază că pentru Chișinău este mai important nu formatul concret al coaliției, ci angajamentele privind sprijinirea aderării Moldovei la UE, continuarea proiectelor energetice și de transport, cooperarea în domeniul securității și al luptei împotriva dezinformării, precum și sprijinul pentru Ucraina și securitatea în regiunea Mării Negre.

Potrivit lui, varianta optimă pentru autoritățile Moldovei ar fi un guvern de majoritate sau de minoritate, sprijinit de un acord între PSD, PNL, USR și UDMR și care să nu depindă de AUR. În această logică, previzibilitatea este mai importantă decât sloganurile frumoase.

Contextul moldovenesc aici este simplu: cu cât criza din România este mai profundă, cu atât Chișinăul are mai puțin spri