Website logoPrizmaru

Parlamentul Moldovei discută creșterea salariilor pentru 172 de mii de bugetari cu 15,7%

Proiectul trebuie să uniformizeze salarizarea în sectorul public, însă Igor Grosu a recunoscut deja că reforma este dureroasă, iar opoziția a refuzat dinainte să o susțină.

16 noiembrie, 14:03, Alexandru Sterpu

La 16 noiembrie, Parlamentul Moldovei examinează în prima lectură o nouă lege privind salarizarea, care ar urma să vizeze aproximativ 172 de mii de angajați din sectorul bugetar și să majoreze salariile în medie cu 15,7%.

Reforma urmărește să pună ordine în sistemul de remunerare, să elimine dezechilibrele dintre funcții similare și să includă sporurile și plățile suplimentare în salariul de bază. Autoritățile vor să construiască o ierarhie unică a salarizării și să facă sistemul mai transparent.

Igor Grosu a dat de înțeles înaintea votului că schimbările vor fi dureroase, dar necesare. „Trebuie să ne asumăm această reformă nepopulară”, a spus el, adăugând că Guvernul Moldovei trebuie să își asume responsabilitatea pentru implementarea ei.

Președintele Parlamentului a mai declarat că PAS este „singura forță politică” capabilă să pună ordine în acest sistem. Potrivit lui, de-a lungul anilor, în salarizare s-au adunat prea multe excepții, iar în unele cazuri sporurile și plățile suplimentare au ajuns la 120% din salariul de bază.

Grosu a legat acest lucru de practica prin care unor deputați și miniștri li se transmiteau bani „în plicuri”. El a spus că astfel de plăți ar fi putut veni din partea grupărilor criminale sau a intereselor străine, iar asta, potrivit lui, subminează statul.

În opinia sa, omul pe care „îl răsplătesc bandiții sau statele străine” nu va lucra pentru Moldova. „El va lucra pentru omul sau criminalul care îl plătește”, a spus Grosu.

Proiectul de lege prevede reducerea numărului de clase de salarizare și revizuirea salariilor de bază. Impozitarea, după cum reiese din proiect, va fi aplicată deja din salariul consolidat, și nu dintr-un set de plăți separate.

Autoritățile vor, de asemenea, să introducă sporuri în funcție de rezultatele evaluării profesionale. Angajații cu calificativul „excelent” vor putea primi un supliment de 10–15% din salariul de bază, iar cei care vor primi „foarte bine” — 5–7%.

Pentru funcțiile pentru care este greu de găsit specialiști, sunt prevăzute majorări temporare ale salariilor de până la 30%. Un asemenea mecanism urmează să fie aplicat în instituțiile unde lipsesc lucrătorii calificați, iar la luarea deciziei se va ține cont de deficitul de candidați, nivelul salariilor și numărul posturilor vacante.

Pentru reformă, din buget se planifică alocarea a circa 3,2 miliarde de lei. Aproximativ 40% din aceste fonduri va merge către educație, iar cea mai mare creștere medie a salariilor este prevăzută în apărarea națională — 20,6%.

În administrația publică, majorarea va depăși 15%, în domeniul ordinii publice va fi de circa 15%, iar în sănătate și asistență socială se așteaptă o creștere de 14,9%. În educație, cultură și sport, salariile ar urma să crească cu peste 14%.

Potrivit calculelor autorităților, de la 1 ianuarie 2027 salariul președintelui țării ar putea ajunge la aproximativ 55 de mii de lei, iar al deputaților din Parlament — la circa 45 900–46 000 de lei. Principalele schimbări urmează să fie introduse de la aceeași dată, iar mecanismul de majorare pentru funcțiile deficitare — de la 1 ianuarie 2028.

Opoziția a dat deja de înțeles că nu intenționează să susțină proiectul. Igor Dodon a declarat că PSRM nu va sprijini proiectul de lege, iar Ion Chicu a avertizat că majorarea promisă s-ar putea să nu compenseze inflația, iar veniturile reale ale bugetarilor nu vor crește neapărat.