Moldova pe locul 80 în Indexul percepției corupției: provocări și perspective de reformă

În 2024, Moldova a ocupat locul 80 din 182 de țări în Indexul percepției corupției, acumulând 42 de puncte, ceea ce indică o scădere a performanțelor față de anul precedent.

Parlamentul țării a aprobat acum mai bine de doi ani Programul Național pentru integritate și lupta împotriva corupției pentru anii 2024–2028, destinat să crească integritatea funcționarilor publici și să reducă răspândirea corupției.

Totuși, experții și rapoartele indică politizarea justiției și o abordare selectivă în cazurile mediatizate, ceea ce subminează încrederea în măsurile anticorupție.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronika Dragalin, și-a dat demisia la începutul anului 2025, invocând presiuni politice, ceea ce a reprezentat un șoc serios pentru imaginea reformelor.

Centrul Național Anticorupție (CNA) și Autoritatea Națională pentru Integritate dispun de competențe extinse, dar se confruntă cu limitări în resurse și independență.

Experții remarcă caracterul sistemic al corupției, care pătrunde în sistemul judiciar, organele de aplicare a legii și companiile de stat.

Rapoartele evidențiază transparența insuficientă a investigațiilor și implementarea întârziată a mecanismelor de confiscare a activelor nejustificate.

Corupția rămâne una dintre principalele probleme pentru cetățeni și împiedică investițiile și dezvoltarea economică a țării.

Specialiștii solicită o depolitizare reală a sistemului judiciar și a procuraturii, subliniind că fără voință politică agenda anticorupție va rămâne doar o retorică.

Autoritățile mizează pe formalizarea agendei anticorupție prin strategii și programe, însă fără schimbarea echilibrului de putere în sistemul judiciar este dificil să se obțină rezultate durabile.

Moldova riscă să rămână în „zona gri” între democrațiile consolidate și țările cu instituții slabe, cedând statelor vecine în ceea ce privește nivelul percepției corupției.

Percepția publică asupra luptei anticorupție rămâne sceptică, mulți cetățeni neobservând schimbări semnificative în sistem.

Presiunile politice și controalele selective asupra afacerilor amplifică senzația de simulare a reformelor și subminează încrederea în justiție.

Instituțiile anticorupție se confruntă cu cerințe contradictorii – să demonstreze rezultate rapide cu resurse limitate și fără independență deplină.

Sistemul judiciar rămâne vulnerabil la influențe politice, ceea ce afectează predictibilitatea și echitatea deciziilor.

Rapoartele economice subliniază că corupția și instabilitatea justiției frânează fluxul de investiții și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Nivelul ridicat al corupției favorizează apatia și creșterea sentimentelor radicale în rândul populației.

Experții avertizează că fără schimbări reale în sistemul judiciar și voință politică, Moldova va continua să piardă poziții în clasamentele internaționale.

Pentru îmbunătățirea situației sunt necesare consolidarea independenței instituționale a organelor anticorupție, protecția eficientă a avertizorilor și implicarea extinsă a societății în evaluarea reformelor.

De asemenea, este important un dialog sincer al autorităților cu societatea despre probleme și pașii pentru soluționarea lor, nu doar rapoarte pentru auditorii externi.

Fără o depolitizare reală și un proces transparent de selecție a personalului, orice programe naționale riscă să rămână doar pe hârtie.

Agenda de integrare europeană nu va înlocui voința politică internă pentru schimbări și nu va asigura statul de drept fără reforme în instituțiile cheie.

Astfel, lupta împotriva corupției în Moldova necesită o abordare complexă și disponibilitatea de a intra în conflicte cu grupuri influente pentru schimbări durabile.

În caz contrar, activitatea anticorupție va rămâne formală, iar corupția va continua să încetinească dezvoltarea țării.

Experții Transparency International și alți observatori subliniază că doar schimbările sistemice și voința politică pot scoate Moldova din criza actuală.

În concluzie, în ciuda existenței strategiilor și programelor, progresul real în lupta anticorupție depinde de reformarea sistemului judiciar și asigurarea independenței organelor anticorupție.

Fără acestea, Moldova riscă să păstreze statutul de țară cu un nivel ridicat al corupției și încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului.