Maia Sandu a susținut unirea Moldovei cu România în cazul unui referendum
Președintele Maia Sandu a declarat pe 11 ianuarie că ar vota pentru unirea Moldovei cu România, ceea ce a stârnit critici din partea Partidului Comuniștilor și Partidului Socialiștilor, care au cerut demisia sa.

Pe 11 ianuarie, în podcastul britanic The Rest Is Politics, Maia Sandu a declarat că în cazul organizării unui referendum privind unirea cu România ar vota pentru acest pas.
Președintele a menționat că în prezent în Moldova nu există o majoritate care să susțină unirea, dar mulți cetățeni sprijină cursul de aderare la Uniunea Europeană.
Declarația lui Sandu a provocat un ecou larg și critici din partea Partidului Comuniștilor (PCRM) și Partidului Socialiștilor (PSRM).
Partidul Socialiștilor a cerut demisia președintelui și a îndemnat Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate să înceapă o anchetă pentru trădare de stat.
Partidul Comuniștilor a numit declarația o încălcare a jurământului prezidențial și o depășire a atribuțiilor, cerând demisia imediată a lui Sandu.
Vasile Șoimaru, fost deputat din partea partidului PAS, a susținut declarația lui Sandu și a comparat-o cu Alexandru Ioan Cuza, primul conducător al principatelor unite Moldova și Valahia.
Victor Kirilă, ambasadorul Moldovei în România, a subliniat soliditatea identității românești între cele două țări și a susținut ideea unirii ca fiind naturală și justificată istoric.
Conform sondajelor, în Moldova nu există o majoritate care să susțină unirea cu România, însă mulți cetățeni sprijină drumul spre Uniunea Europeană.
Declarația lui Sandu nu va afecta semnificativ imaginea sa politică, dar poate da un impuls mișcării unioniste din țară.
În 2016, Maia Sandu a declarat de asemenea că ar vota pentru unire la un referendum, însă atunci nu era încă președinte.
Opoziția consideră declarația lui Sandu o depășire a atribuțiilor și o încălcare a jurământului, ceea ce a generat cereri de demisie.
Activști și istorici și-au exprimat îngrijorarea față de declarație, menționând că tema unirii rămâne foarte sensibilă și poate fi folosită în scopuri politice.
Unii experți consideră că declarația lui Sandu reflectă poziția sa civică consecventă și nu conține sensuri ascunse.
Potrivit politologilor, mișcarea unionistă poate primi un anumit impuls după declarația președintelui, dar pentru o creștere reală este necesar un lider puternic.
După alegerile parlamentare din 2025, în parlament au intrat politicieni care promovează ideea unirii, însă popularitatea lor rămâne scăzută.
În general, factorul geopolitic rămâne important, iar majoritatea unionistilor susțin forțele proeuropene, inclusiv partidul PAS și pe Maia Sandu.
Până acum, președinția nu a oferit comentarii oficiale la criticile și cererile opoziției.
Declarația lui Sandu a fost făcută în contextul mandatului său de trei ani ca președinte și a cursului continuu de integrare europeană a Moldovei.
Situația politică rămâne tensionată, iar tema unirii cu România este una dintre cele mai discutate în societate și politică.
Discuțiile în jurul declarației continuă, reflectând complexitatea și multidimensionalitatea problemei identității naționale și a cursului politic extern al Moldovei.
Știri relevante

«Acest ordin aparține poporului»: Sandu a primit o distincție pentru contribuția la proiectul european

«Dictator și apărător al mafiei»: un fost deputat i-a întrerupt discursul Maiei Sandu în Parlamentul European

Krichbaum din Chișinău a lăudat-o pe Sandu: „o femeie foarte, foarte curajoasă”

Ecaterina Maniuc a dat în judecată pe Roman Babuțki din cauza unui video cu Kurov

Vântul și soarele au depășit pentru prima dată în lume gazul la producerea energiei electrice

Centrul Chișinăului va fi închis pe 24 mai din cauza VELOHORA 2026 și a Festivalului tradițiilor