Hubert Knirsch: „Aceasta este o întrebare pe care o pot rezolva doar popoarele din Moldova și România”

Pe 9 iulie, în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a pus sub semnul întrebării teza potrivit căreia Moldova și România au o limbă comună și o religie comună. Declarațiile sale au provocat imediat o reacție dură de ambele părți ale Prutului.

Knirsch a subliniat că întrebarea unei eventuale unirii o pot decide doar popoarele celor două state suverane. Totodată, el a adăugat: „Aceasta este, într-adevăr, o întrebare pe care o pot rezolva doar popoarele din Moldova și România. Acestea sunt două state suverane”.

Apoi, diplomatul a spus direct că „ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Moldova și România au o singură limbă și o singură religie”. Potrivit lui, în Europa există întotdeauna oameni cu viziuni diferite asupra limbii și identității.

El a mai observat că în statele europene moderne pot trăi oameni de naționalități diferite și tocmai de aceea, în opinia sa, valorile europene cer respect pentru asemenea diferențe. Această parte a răspunsului a devenit principalul declanșator al disputelor.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Moldovei examinează deja posibilitatea de a solicita clarificări oficiale de la partea germană. Instituția a adoptat o poziție prudentă și nu se grăbește cu concluzii publice.

Purtătoarea de cuvânt a MAE, Tatiana Barac, a declarat că ministerul se abține deocamdată de la comentarii. Ea le-a propus jurnaliștilor să solicite explicații direct de la partea germană.

La Chișinău s-a amintit și faptul că, în weekend, instituția diplomatică a Germaniei este închisă. Din acest motiv, MAE al Moldovei a promis să revină la subiect luni, după verificarea conținutului exact și a contextului intervenției.

Ambasada Germaniei în Moldova nu a oferit deocamdată un comentariu suplimentar. Tocmai lipsa unei reacții rapide a amplificat valul de discuții.

Fostul prim-ministru Ion Chicu a avut o ieșire dură și a spus că diplomatul nu are dreptul să se amestece în teme atât de sensibile, precum identitatea națională. El a subliniat: „Nu vreau ca nici un rus, nici un german să-mi spună care este identitatea mea națională”.

Chicu a adăugat că pe domnul ambasador al Germaniei l-ar trimite mai întâi la o lecție de istorie și de tact diplomatic. În opinia sa, cele mai ample proteste ale moldovenilor nu au fost „pentru pâine și nici pentru automobile germane”, ci pentru limba română, istorie și dreptul de a spune singuri cine sunt.

Istoricul Alexei Tulbure, dimpotrivă, l-a susținut pe ambasador. El a scris: „Excelență, bravo și mulțumesc!”

Tulbure consideră că în Moldova există viziuni diferite asupra limbii, culturii și identității. Potrivit lui, unii cetățeni se consideră parte a României, iar alții au o altă părere.

În reacția sa, el s-a referit și la ultimul recensământ și a scris că aproape 80% din populație se declară moldoveni, iar majoritatea dintre ei condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Moldovei. Astfel, el a încercat să arate că tema identității în țară este departe de o interpretare unică.

Nikolai Chicu, în schimb, a calificat declarațiile ambasadorului drept inadmisibile pentru un diplomat al unei țări din UE. El a afirmat că ambasadorul „nu vine și nu spune că aici limba nu este română”, și a adăugat că moldovenii, în opinia sa, sunt români.

Chicu a mai spus că, dacă un diplomat afirmă public asemenea lucruri, înseamnă că există o „anumită țintă sau un anumit interes”. În interpretarea lui, acest lucru pare cu atât mai tensionat pe fundalul sensibilității temei în Moldova.

Și de la București a venit un semnal dur. Răzvan Gheorghe a îndemnat MAE al României să ceară explicații de la Berlin și a numit asemenea ieșiri la adresa României și românilor inadmisibile.

În acest context, disputele din jurul unirii au devenit și mai intense. În materialele pentru discuție s-a amintit că Maia Sandu a vorbit anterior despre posibilitatea de a vota pentru unirea cu România, dacă un asemenea referendum ar avea loc.

Subiectul a fost preluat și de ministrul economiei, Eugeniu Osmocescu, care la începutul lunii iunie a declarat că Moldova va examina posibilitatea unirii, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană se va prelungi sau va fi blocat. Potrivit unui sondaj iData, unirea cu România este susținută de 41% dintre locuitorii Moldovei, iar în România — de aproximativ 72%.

Scandalul provocat de declarațiile lui Knirsch a ieșit rapid din limitele unei singure emisiuni și s-a transformat într-o dispută despre cine și cum poate vorbi despre identitatea Moldovei. Acum multe depind de faptul dacă la Berlin vor fi oferite clarificări și ce ton va alege MAE al Moldovei.