Guvernul Moldovei pregătește o hartă în care raioanele ar putea rămâne zece sau mai puține

Guvernul Moldovei pregătește o nouă hartă administrativă, potrivit căreia în țară ar putea rămâne aproximativ zece sau chiar mai puține unități de nivelul al doilea, iar acestea s-ar putea să nu mai fie numite „raioane”.

Vicesecretarul general al Guvernului, Alexandr Iacub, a spus că procesul a ajuns deja la discutarea hărții și a conceptului. El a recunoscut direct: „Este posibil să nu mai fie numite raioane”, iar viitorul format al puterii l-a numit „o surpriză plăcută”.

Potrivit lui Iacub, reforma este gândită ca o descentralizare în continuare. Accentul principal al autorităților este pus pe primării: li se promit mai multe atribuții și mai mult drept de a lua decizii.

Oficialul este convins că anume primul nivel al administrației locale trebuie să devină mai puternic. El a spus că serviciile publice trebuie să devină mai aproape de oameni, iar administrațiile locale — să primească mai multă libertate în activitatea de zi cu zi.

Nivelul al doilea al puterii locale, totuși, nu intenționează să-l elimine acum. Iacub a explicat că noile structuri se vor păstra și vor putea ajuta primăriile la nivel strategic.

El mai consideră că o parte din atribuțiile actualelor raioane deja au devenit depășite. Potrivit lui, multe au trecut la organele centrale ale puterii, iar digitalizarea a redus necesitatea unei părți dintre funcțiile intermediare.

În Guvern se pregătește în același timp transmiterea unei părți din funcții la nivelul primăriilor, împreună cu noi instrumente fiscale. Iacub a subliniat că acest lucru trebuie să întărească atât administrațiile, cât și potențialul lor fiscal.

Separat, el a legat reforma de căutarea cadrelor și de gestionarea proiectelor. Autoritățile mizează pe faptul că administrațiile mai mari vor obține o rezervă de personal mai largă, iar Cancelaria de Stat și Guvernul vor ajuta la selectarea personalului și la pregătirea proiectelor.

Conceptul discutat schimbă și dimensiunea propriu-zisă a administrațiilor locale. Numărul mediu al populației deservite de o administrație a autorității publice locale de nivelul întâi trebuie să crească aproximativ de la 1 900 la 6 000 de locuitori, dacă nu sunt luate în calcul municipiile Chișinău și Bălți.

În paralel, autoritățile au prezentat deja primele rezultate ale reformei. Până la 31 august, 561 de primării, adică 63% din total, au trecut prin unificarea voluntară, iar în septembrie a început etapa obligatorie, care vizează încă peste 250 de comunități.

Scopul declarat este reducerea numărului de primării la 292 până la alegerile locale din 2027. Tocmai în acest context, discuțiile despre noua hartă a nivelului al doilea și posibila renunțare la cuvântul „raion” par nu o inițiativă separată, ci o parte a unei revizuiri mari a sistemului.

Dar reforma deja provoacă și critici. Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a declarat că reprezentanții administrației locale nu au fost, de fapt, implicați în elaborarea conceptului și a strategiei, iar o parte dintre consultări, potrivit lui, a fost mai degrabă formală.

Președintele „Alianței moldovenilor”, Dumitru Roibu, consideră că abordarea actuală este concentrată pe reducerea numărului de primării și a cheltuielilor. În opinia sa, fără consolidarea bazei economice și fiscale a comunităților, reforma riscă să se transforme într-o „simplă reorganizare contabilă”.

Jurista Elena Mărginianu, la rândul ei, a avertizat că fuziunea poate mări distanța dintre cetățeni și puterea locală. Ea a văzut și riscul unei centralizări excesive și al slăbirii comunităților rurale, iar consultările publice le-a numit prost organizate, pentru că, potrivit ei, unele decizii parcă ar fi luate dinainte.