Comisia Europeană a propus un termen de probă de 15 ani pentru noii membri ai UE

La 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri care introduce pentru noii membri ai UE un termen de probă de 15 ani. În această perioadă, o țară poate fi lipsită de dreptul de vot dacă admite o încălcare gravă a valorilor și regulilor Uniunii.

Tocmai această idee a neliniștit țările candidate. La Bruxelles se vorbește despre protecția democrației, iar în capitalele candidaților se aude riscul de a primi o apartenență cu drepturi limitate.

Cea mai mare nervozitate o provoacă ideea de „apartenență pe două niveluri”. Pentru Ucraina, Muntenegru, Albania și Moldova, acest lucru arată ca un indiciu că, după aderare, ele ar putea fi ținute într-un regim special.

Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană, Vsevolod Țențov, a spus direct că Kievul contează pe o Uniune Europeană care va face procesul de aderare „ambițios, credibil și previzibil” și va ține cont de progresul Ucrainei. El a adăugat că punctul de plecare pentru Ucraina rămâne integrarea deplină în piața unică, iar orice regimuri de tranziție trebuie să fie „justificate, proporționale și limitate în timp”.

Comisara pentru extindere, Marta Kos, prezentând pachetul de măsuri, a respins ideea unei uniuni cu două niveluri. Potrivit ei, statele trebuie să corespundă unor standarde foarte înalte ale statului de drept, iar după aderare nu trebuie să coboare din nou sub aceste standarde.

Bruxellesul explică inițiativa prin experiența anilor precedenți și vrea să înăsprească garanțiile împotriva derapajului democrației. La Comisia Europeană insistă că noua „clauză instituțională privind garanțiile” nu discriminează candidații, deoarece acționează temporar.

Însă tocmai cuvântul „temporar” este cel pe care candidații îl discută cu neîncredere. Îi îngrijorează nu doar termenul de 15 ani în sine, ci și faptul că, în viitor, statele membre ar putea încerca să-l prelungească sau să-l mențină în vigoare mai mult decât se promite acum.

O teamă separată este legată de o posibilă presiune politică. Țările candidate se tem că noile mecanisme vor deveni un instrument în disputele bilaterale cu actualii membri ai UE.

Din acest motiv, candidații cer garanții clare împotriva deciziilor arbitrare. Poziția lor este simplă: noile reguli nu trebuie să se transforme într-o pârghie care să-l oblige pe nou-venit să renunțe la interesul său național strategic.

Ambasadorul Muntenegrului la UE, Petar Markovici, a spus că orice evaluare a derapajului democrației și a slăbirii statului de drept trebuie să se bazeze pe criterii obiective și pe încălcări sistematice. Pentru țările candidate, acest lucru este esențial: ele vor să vadă o eventuală limitare a drepturilor exact după astfel de criterii, și nu după dispoziția politică.

Comisia Europeană propune și o nouă procedură de activare a mecanismului. Aceasta ar urma să fie mai simplă decât cea prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind UE, unde pentru măsurile împotriva unui stat membru este nevoie de sprijin unanim din partea celorlalți.

În cazul noii scheme, decizia va fi considerată adoptată dacă nu este blocată de majoritatea calificată a statelor membre. Procedura va putea fi lansată chiar de Comisia Europeană sau de un grup de state membre, care va transmite o cerere motivată.

Pentru Bruxelles, acesta este un mod de a acționa mai repede, dacă o țară deja intrată în UE încalcă grav și sistematic valorile de bază ale Uniunii. Pentru candidați, însă, acesta este încă un motiv de îngrijorare: împotriva unui nou-venit care nu urmează linia comună, un asemenea mecanism s-ar putea activa prea ușor.

În același timp, toate detaliile cele mai importante, potrivit concepției Comisiei Europene, vor fi incluse doar în tratatul de aderare. Adică au fost deja trasate cadrul general, iar concretul a fost lăsat pentru negocierile finale.

Marta Kos a subliniat că perioadele de tranziție vor fi discutate între statele membre și țara care vrea să intre în UE. După acord, ele vor deveni parte a tratatului de aderare, iar asta înseamnă că condițiile vor depinde atât de situația candidatului, cât și de puterea sa de negociere.

Cristina Gherasimov, după anunțarea inițiativei, a scris pe Facebook că obiectivul Moldovei rămâne același — aderarea deplină la UE „cu drepturi și obligații egale”. Această formulare redă bine atmosfera tuturor țărilor candidate: ele sunt pregătite pentru negocieri dificile, dar nu pentru un statut de rang secund.

La Bruxelles se mizează pe faptul că garanțiile mai dure îi vor ajuta pe sceptici precum Franța și Țările de Jos să accepte mai liniștit extinderea, când va veni momentul ratificării tratatelor. Se așteaptă ca Muntenegru, care se află primul la rând pentru aderare, să poată stabili modelul pentru viitoarele tratate, deși un diplomat a remarcat că el este „gata să accepte practic totul” pentru a încheia procesul.