62 de deputați au susținut proiectul secret privind structura Armatei Naționale

Pe 8 octombrie, Parlamentul Moldovei, în ședință închisă, a examinat proiectul privind aprobarea structurii principale și a statului major al Armatei Naționale.

În sală se intra doar pe baza actului de identitate, iar deputaților li s-a interzis să aducă telefoane, laptopuri, ceasuri și alte dispozitive electronice.

Igor Grosu a spus după ședință că deputații au discutat modernizarea structurii forțelor armate, efectivul armatei și tot ce ține de „adaptarea la noua realitate”.

Răspunzând la o întrebare despre o posibilă producție internă de echipament de apărare, Grosu a precizat că asupra acestui lucru lucrează încă Guvernul.

Tot el a respins criticile privind secretizarea și a reamintit că, în cazul unui document secret, trebuie respectate toate procedurile. „Există lege. Dacă documentul are mențiunea secret, atunci trebuie respectate toate procedurile”, a spus Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că cei care vor lucra cu astfel de planuri trebuie să-și amintească de responsabilitate. „Acești curajoși oameni de stat, fiii națiunii, au semnat, chiar două semnături, angajându-se să nu dezvăluie secretul de stat. Pentru asta este prevăzută răspunderea penală”, a menționat el.

Potrivit lui Grosu, în sală s-au aflat 82 de deputați, iar 62 au votat pentru proiect. Sprijin au acordat deputații PAS, ai Partidului Nostru și o parte dintre deputații independenți.

Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, nu a fost prezent la ședință: în acel moment, el participa la Moldova Security Forum. Mai târziu, a spus că unul dintre punctele documentului este majorarea efectivului Armatei Naționale.

Renato Usatîi a votat pentru proiect, dar nu a văzut motive pentru a face ședința închisă. El a declarat că „nu a văzut acolo întrebări care ar fi fost secret de stat” și a adăugat că modernizarea este utilă pentru Moldova și pentru cetățeni.

Usatîi a pus la îndoială și logica secretizării. Potrivit lui, dacă deputații merg „în Rusia” și în Occident, atunci nu vede rostul de a ascunde discuția.

Vasile Costiuc a numit secretizarea discuției „circ” și a spus că ministrul apărării, în loc să prezinte proiectul deputaților, a preferat să meargă la Moldova Security Forum.

Costiuc a recunoscut însă că Moldova are o armată slabă și a legat acest lucru atât de dezvoltarea economică slabă, cât și de lipsa garanțiilor de securitate. Potrivit lui, el nu a susținut proiectul.

Gaik Vartanean a spus că la ședință s-a vorbit despre consolidarea armatei Moldovei. El a declarat că nu a văzut nimic care ar putea fi secret și și-ar fi dorit mai multe informații despre situația dronelor, apărării antiaeriene și finanțelor.

Vartanean și-a exprimat, de asemenea, regretul că șeful instituției de apărare, care a pregătit proiectul de lege, nu a venit la ședință.

Vlad Batrîncea a salutat însăși discuția despre investițiile în armată, dar a explicat că socialiștii nu au votat proiectul din cauza lipsei unui răspuns privind finanțarea. El a spus că acest lucru trebuia discutat cu Ministerul Finanțelor și explicat câți bani vor fi alocați și din ce surse.

Batrîncea a declarat separat că este „pentru purtarea dialogului cu toate forțele lumii”, iar Moldova, potrivit lui, rămâne o țară neutră și pașnică, care are nevoie de soluții pentru menținerea păcii.

Doina Gherman a anunțat că PCRM a boicotat ședința închisă, pentru că „la asemenea ședințe nu se decide nimic bun”. Ea a spus că partidul nu a vrut „să fie complici la acele procese pentru care își asumă responsabilitatea PAS”.

Potrivit lui Gherman, la ședință nu s-a discutat calea de dezvoltare a Armatei Naționale, iar unele canale de Telegram au și reușit să scrie despre ce s-a vorbit acolo.

Ion Chicu din blocul „Alternativa” a numit proiectul o inițiativă a Ministerului Apărării, menită să consolideze capacitatea de apărare a țării și să sporească pregătirea forțelor armate pentru provocările moderne.

Mihail Druță de la PAS a spus separat că, în prezent, Moldova nu dispune de capacități militare pentru a contracara amenințările din partea dronelor și rachetelor care survolează teritoriul țării.

Vasile Tarlev a recunoscut că a îndeplinit toate cerințele și a lăsat toate telefoanele și dispozitivele electronice, dar consideră în continuare că un astfel de format este greșit. Iar unul dintre deputați a avertizat direct că discuțiile publice ulterioare despre acest subiect pot fi considerate divulgare a secretului de stat.