Website logoPrizmaru

Ucraina a vrut să reducă deversarea la 22 m³/s, dar Moldova nu a fost de acord

La Comisia Nistrului dintre Moldova și Ucraina, disputa despre debit a ajuns deja la riscuri pentru apă și ecosistem: Gheorghe Hajder și Ilia Trombițki avertizează asupra consecințelor.

14 septembrie, 18:12, Alexandru Cojocari
A scenic view of the Dniester River flowing through a valley with rocky cliffs and greenery.

La ședința Comisiei Nistrului, Moldova și Ucraina nu s-au înțeles asupra volumului de deversare a apei din lacul de acumulare de pe Nistru: partea ucraineană a propus inițial să-l reducă de aproape trei ori — de la 60 la aproximativ 22 m³/s. Acest volum coincide cu afluxul mediu actual de apă în lacul de acumulare.

După argumentele delegației moldovene, partea ucraineană a fost de acord să mărească volumul de deversare propus, dar nici noul indicator nu a ajutat părțile să ajungă la un acord. Partea moldovenească a propus amânarea ședinței și revenirea la discuții în zilele următoare.

Înainte de întrevedere, ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că afluxul de apă în bazinul superior al Nistrului rămâne îngrijorător de scăzut în comparație cu valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. Chiar în timpul discuțiilor, el a lăsat să se înțeleagă că nu este vorba doar despre cifre, ci și despre cât timp va rezista sistemul un asemenea regim.

Ilia Trombițki a calificat situația hidrologică de pe ambele maluri ale Nistrului drept deplorabilă. Potrivit lui, din cauza reducerii debitului și a nivelului apei în râu a scăzut nivelul apei în fântâni, iar unele fântâni s-au uscat.

Ecologistul a mai declarat că ecosistemul Nistrului de Jos s-a degradat puternic în ultimele luni și se îndreaptă spre limnificare. Acest proces duce la pierderea biodiversității, inclusiv a multor specii de pești și a altor organisme, iar în Nistrul de Jos se află două parcuri naționale și trei zone Ramsar.

Trombițki a îndemnat să fie găsită o soluție de compromis și a spus: „Se pare că ambele părți sunt deja pregătite să sacrifice biodiversitatea doar ca să asigure populația cu apă. Dar apa este deja mult prea puțină”. Potrivit lui, există un pericol real ca multe specii de pești să dispară din cauza reducerii bruște a debitului și a proceselor de degradare.

Primăria Chișinău a comunicat că, în prezent, alimentarea cu apă a capitalei are loc în regim obișnuit și nu există niciun risc pentru consumatori. În Primărie s-a subliniat că instalațiile în funcțiune lucrează normal, pompele și echipamentele suplimentare rămân în rezervă, iar Apă-Canal Chișinău urmărește permanent nivelul apei în Nistru și starea sistemului de captare a apei.