Ioniță: inflația din Moldova poate ajunge la 9% din cauza energiei

În septembrie 2026, inflația anuală în Moldova a ajuns la 8,6%, iar economistul Veaceslav Ioniță a avertizat că majorarea prețurilor la energie poate declanșa un nou val de scumpiri.

Ioniță consideră că în acest an inflația poate să se apropie de 9% sau chiar să treacă de acest prag. „Inflația din acest an se va apropia de intervalul 7–9%, mai degrabă de 9%, iar posibil să fie și mai mare. La prima vedere, aceasta nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am obișnuit și cu 30%, așa că putem spune că 9% este puțin”, a spus el în emisiunea Puterea a patra de la N4.

Principala diferență a actualului val de scumpiri, potrivit lui, este că lovitura nu vine imediat peste toată piața, ci mai ales prin resursele energetice. „Tot ce împinge prețurile în sus este legat de sectorul energetic. Produsele petroliere, apoi gazele și energia termică. Tocmai ele îi lovesc cel mai tare pe cetățeni în perioada rece a anului”, a explicat economistul.

Ioniță amintește că scumpirile au loc în sezonul rece, când familiile cheltuiesc mai mult pe gaze și încălzire. De aceea, în opinia lui, indicatorul mediu pe economie poate părea mai calm decât povara reală asupra gospodăriilor.

El a indicat separat datele Biroului Național de Statistică (BNS). Potrivit biroului, în septembrie 2026 prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025, iar inflația anuală a ajuns la 8,6%.

În aceeași statistică, scumpirea carburanților este deosebit de evidentă. Motorina a devenit mai scumpă cu 76,4% față de septembrie anul trecut, iar benzina — cu 42,3%.

Energia electrică s-a scumpit în aceeași perioadă cu 23,7%, iar gazele naturale — cu 21,3%. Ioniță folosește aceste cifre drept dovadă că actuala inflație este concentrată într-un segment îngust, dar îi afectează foarte puternic pe oameni.

În același timp, tarifele la energia termică au fost cu 17% mai mici decât în anul precedent. În acest context, economistul spune că statistica oficială arată doar imaginea generală și nu redă întotdeauna cum cresc exact cheltuielile familiilor obișnuite.

Cea mai periculoasă parte a procesului o vede mai târziu — în faptul că scumpirea energiei trage după ea și restul economiei. El numește asta „ecoul inflației”.

Schema, potrivit lui, arată astfel: oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, apoi cer majorări salariale pentru a nu pierde puterea de cumpărare.

Întreprinderile, care măresc remunerarea muncii, suportă costuri suplimentare și apoi încearcă să le recupereze prin prețuri noi. „Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produsele care nu au nicio legătură cu resursele energetice. Veți cere majorarea salariului doar pentru că aveți facturi mari la energie. Întreprinderile vor trebui să mărească salariile, iar creșterea salariilor înseamnă majorarea costurilor de producție și, respectiv, creșterea prețurilor”, a spus Ioniță.

În opinia sa, presiunea poate ajunge chiar și în domenii în care energia nu ocupă o pondere semnificativă în cheltuieli, de exemplu în serviciile culturale și în alte tipuri de activități bazate în principal pe munca angajaților. O presiune suplimentară o creează și migrația forței de muncă: companiile moldovenești, potrivit lui Ioniță, concurează pentru angajați cu angajatorii europeni, deoarece a pleca la muncă peste hotare a devenit mai simplu.

Un alt factor pe care l-a menționat este prețul de achiziție al gazelor naturale. Ioniță afirmă că Moldova cumpără gaze, în medie, cu aproximativ 30% mai scump decât în Europa, deși pentru o comparație corectă trebuie luate în calcul perioade identice și condiții contractuale comparabile. În acest context, el îndeamnă să nu fie privit doar indicele general, deoarece și o inflație de aproximativ 9% poate fi resimțită mult mai greu de familiile care cheltuiesc o parte semnificativă din venituri pe energie și încălzire.