În Moldova, pentru prima dată, au fost întocmite documente de muncă pentru peste 6300 de străini

Până la 1 septembrie 2026, în Moldova au fost întocmite pentru prima dată documente de muncă pentru peste 6300 de cetățeni străini — față de aproximativ 4300 pentru întregul an 2025.

Despre creșterea numărului de migranți pentru muncă a vorbit șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr. Potrivit lui, într-un singur an incomplet indicatorul a crescut cu mai mult de 2000 de persoane, iar o astfel de dinamică deja încarcă vizibil inspectoratul.

Lazăr consideră că atragerea forței de muncă străine trebuie să aibă loc treptat, altfel verificarea și perfectarea unui număr mare de oameni devin prea grele pentru instituție. El a arătat separat și o altă problemă: formal, angajatorii promit plăți mari, dar în documente sumele ajung adesea mult mai modeste.

„Noi am ridicat ultimul contract pe care l-ați depus pe 2 august, și în el este indicată suma de 8700 de lei. Din păcate, în mare parte toate contractele nu depășesc 10 000 de lei”, a spus el. Potrivit lui, declarațiile despre salarii de 20 de mii de lei și mai mult nu coincid în practică cu ceea ce este consemnat în contractele de muncă.

Autoritățile, după cum a menționat șeful IGM, s-au confruntat deja și cu o altă schemă: după perfectarea documentelor, salariul declarat era micșorat. Angajatorii puteau schimba condițiile contractului, inclusiv transferând angajatul la jumătate de normă, iar atunci plata reală devenea mai mică decât cea inițială.

După modificările în legislație, angajatorii trebuie să mențină nivelul minim stabilit al salariului pe toată durata activității străinului, și nu doar în momentul depunerii actelor. În același timp, Lazăr insistă că, fără un mecanism separat de control, în care ar fi implicați și organele de muncă, și structurile financiare, va fi greu de urmărit respectarea regulilor.

O problemă separată ține de faptul că o parte dintre lucrătorii străini, potrivit lui Lazăr, vin în Moldova cu așteptări greșite. Lor li se promite că, după obținerea permisului de ședere pentru muncă în Moldova, vor putea ajunge liber în Uniunea Europeană.

„Ajunși aici, ei se conving că au fost induși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin raioanele de nord”, a spus el. Astfel, plângerile încep să apară deja după sosirea oamenilor în țară.

În același timp, a crescut vizibil și numărul străinilor plasați în Centrul de Plasament Temporar. În prima jumătate a anului 2025 acolo au ajuns 13 persoane, iar în aceeași perioadă a anului 2026 — deja 128.

Cheltuielile pentru alimentația, cazarea, întreținerea și expulzarea acestor oameni sunt suportate inițial de stat. Lazăr a adăugat că unele companii trebuie să achite biletele pentru întoarcerea lucrătorilor în țările de origine, dar nu o fac, iar atunci inspectoratul este nevoit să recupereze banii în instanță.

Potrivit șefului IGM, problemele apar în toate etapele — de la recrutare până în momentul în care oamenii ajung la Chișinău sau în Moldova. Uneori, angajatorii se adresează abia după ce lucrătorii străini angajați pleacă de la locul de muncă și dispar.