Guvernul a instituit regim de alertă sporită în energie și hidrologie pentru 30 de zile
Pentru Moldova, aceasta este o măsură de precauție pe fundalul dependenței de piața românească: Dorin Jungietu spune că prin ea trec 99% din benzina și aproximativ 70% din motorină.

28 iulie, Guvernul Moldovei, într-o ședință extraordinară, a instituit regim de alertă sporită în energie și hidrologie pentru 30 de zile. Măsurile au fost luate din cauza riscurilor de întreruperi în livrările de motorină și a problemelor logistice legate de scăderea nivelului râurilor.
Prim-ministrul Vasile Tofan a spus că acest pas este necesar pentru a nu permite un deficit mai grav de combustibil, mai ales în plin sezon agricol. Potrivit lui, autoritățile au decis să se asigure pe fundalul mai multor situații de criză din regiune.
Victor Parlicov a declarat, pe acest fundal, că situația cu combustibilul din Moldova nu arată a fi una de criză. El a subliniat că produse petroliere în țară există, iar șoferii pot alimenta liniștit.
„În general, în ultima vreme folosim foarte des cuvântul «criză» și îl folosim într-un asemenea context, când orice abatere de la normă este calificată drept criză. Undeva e mai bine, undeva e mai rău, dar produse petroliere avem, oamenii își trăiesc viața, se poate alimenta”, a spus Parlicov.
În același timp, el a recunoscut că pe piața mondială într-adevăr există un deficit, iar în unele țări acesta se resimte deosebit de acut. Potrivit lui, asupra situației au influențat, între altele, evenimentele din Golful Persic și întreruperile livrărilor în Europa din Kazahstan.
Parlicov a amintit că Moldova depinde puternic de piața regională, deoarece o mare parte din combustibil vine din România. Până la începutul războiului, rafinăriile românești foloseau petrol din Rusia, Kazahstan și din însăși România, iar după sancțiunile împotriva Rusiei, materia primă rusească a fost în mare parte înlocuită cu petrol kazah.
Apoi, potrivit fostului ministru, loviturile asupra infrastructurii portuare din Novorossiisk au afectat și exportul kazah. „O parte semnificativă din petrolul care trebuia să ajungă la rafinăriile românești a încetat să mai vină conform graficului. Aceasta a creat un decalaj temporal, ale cărui consecințe sunt eliminate treptat”, a spus el.
Parlicov a adăugat că întârzierea cisternelor petroliere cu câteva zile a provocat tensiuni pe piața românească, iar aceste consecințe se resimt și în Moldova. Dar, în opinia sa, nu este vorba despre o criză, ci despre o situație care necesită măsuri de pregătire în caz de agravare.
Dorin Jungietu a precizat că Moldova depinde aproape în totalitate de livrările de combustibil din România: pe piața românească revine 99% din benzina importată, aproximativ 70% din motorina și gazul lichefiat, precum și întregul volum de combustibil pentru aviație. Kazahstanul a anunțat deja reluarea exportului de petrol, însă pentru revenirea livrărilor la nivelul obișnuit va fi nevoie de timp.
Știri relevante

Vasile Tofan, la București, a numit România principalul partener strategic al Moldovei

Guvernul Moldovei va acorda garanții la creditele pentru eficiență energetică de până la 10 milioane de lei

SA-RA va construi LEA de 400 kV Bălți—Suceava pentru 17,5 milioane de euro

În Moldova, 53 de benzinării au rămas fără motorină, 38 dintre ele — în rețeaua Lukoil

Acciza pe energia electrică în Moldova va ajunge la 10 lei per MWh în 2030

Moldova a depășit Ucraina, Rusia și Belarus în Global Relocation Index 2026