Criza de pe Nistru a costat Moldova 2,33 milioane de euro și a afectat 200 de mii de oameni

Pe 16 octombrie, Centrul Național de Gestionare a Crizelor a prezentat raportul despre criza din primăvara anului 2026 de pe Nistru: poluarea cu produse petroliere a costat Moldova 2,33 milioane de euro, adică aproximativ 46 de milioane de lei.

Potrivit estimărilor, aproape 200 de mii de oameni au fost afectați sau s-au aflat în pericolul de a rămâne fără apă. Încă 100 de mii de oameni au rămas temporar fără acces la alimentarea centralizată cu apă după oprirea preventivă a captării apei din Cosăuți.

Despre poluare s-a aflat pe 10 martie, când pe rețelele sociale a apărut un video filmat în apropiere de satul Naslavcea. În imagini se vedeau pete uleioase pe suprafața râului, iar autoritățile au legat incidentul de atacul asupra Centralei hidroelectrice Novodnestrovsk de pe teritoriul Ucrainei.

Pentru lichidarea consecințelor, Moldova a cerut ajutorul Uniunii Europene și a implicat armata. La lucrări s-au alăturat specialiști din România și Ucraina, iar UE a activat Mecanismul de protecție civilă și a trimis echipamente specializate, generatoare, materiale absorbante și servicii de monitorizare prin satelit.

Pierderile propriu-zise s-au distribuit astfel: 1,18 milioane de euro au revenit sectorului de reducere a riscurilor de dezastre, 724 de mii — protecției mediului, 329 de mii — alimentării cu apă și sanitației, iar alte 97 de mii — sistemului de sănătate. În același timp, nu au fost înregistrate distrugeri de infrastructură, clădiri sau echipamente.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a mers pe operațiuni de salvare, costuri suplimentare pentru activitatea serviciilor comunale și consecințele asupra mediului. Autoritățile au distribuit, de asemenea, peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică, pentru a acoperi necesitățile de bază ale populației.

Cel mai mult de pe urma crizei a avut de suferit raionul Soroca. Consecințele au fost resimțite mai ales de persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, familiile cu venituri mici și gospodăriile fără transport propriu, iar în municipiul Bălți unele școli au trecut temporar la învățământ la distanță; o parte dintre serviciile medicale neurgente au fost, de asemenea, amânate.

Experții nu au observat efecte macroeconomice măsurabile, însă în raportul pentru 2026–2031 se spune clar despre necesitatea unor investiții suplimentare în prevenirea și gestionarea unor astfel de crize. Printre priorități se numără modernizarea sistemelor de monitorizare a apei, dotarea laboratoarelor, lucrul cu deșeurile contaminate și dezvoltarea unor surse alternative de alimentare cu apă.

În sectorul sănătății, autorii raportului propun investiții în surse autonome de apă și energie pentru instituțiile medicale. Separat, ei recomandă întărirea cooperării cu Ucraina prin protocoale comune de reacție, schimb de date în timp real și măsuri coordonate de protecție a bazinului Nistrului.

După criză, Procuratura Generală a pornit în mai un dosar penal pe faptul poluării Nistrului. În iunie, ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a spus că prejudiciul depășește 455 de milioane de lei, iar apoi a adăugat că Moldova pregătește o acțiune împotriva Rusiei în instanțele internaționale; Rusia însă a respins în martie acuzațiile privind implicarea în poluare și le-a numit „grăbite și nefondate”.