Website logoPrizmaru

«Corupția ucide creșterea»: Philippe Aghion în video USM despre frânele Moldovei

Economistul francez dintr-un material USM a pus creșterea slabă a țării pe seama monopolurilor și a băncilor prudente, îndemnând să li se dea o șansă companiilor noi.

12 octombrie, 13:03, Alexandru Cojocari
French economist Philippe Aghion sitting on a leather sofa.

În videoclipul de 26 de minute, pe care Universitatea de Stat (USM) l-a publicat pe YouTube cu subtitrări în limbile rusă și română, economistul francez Philippe Aghion a explicat de ce Moldova nu și-a folosit până acum potențialul economic. Potrivit lui, țara este împiedicată de corupție, instituții slabe, monopoluri și acces limitat la finanțare.

Aghion consideră că Moldova trebuie să treacă de la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină și pe copierea soluțiilor altora. În schimb, spune el, economia are nevoie de inovații, tehnologii noi și companii dinamice.

Economistul a subliniat separat că creșterea pe termen lung nu este posibilă fără „distrugere creatoare”, atunci când tehnologiile noi, produsele și modelele de afaceri le înlocuiesc pe cele învechite. Pentru Moldova, aceasta înseamnă necesitatea de a le da companiilor tinere o șansă să concureze cu actorii deja înrădăcinați și să provoace monopolurile.

Potrivit lui, creșterea economică nu poate fi sustenabilă și benefică pentru largi categorii ale populației fără concurență deschisă, instituții puternice și protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Aghion leagă direct calitatea instituțiilor statului, previzibilitatea sistemului juridic și lupta împotriva corupției de capacitatea țării de a atrage investiții și de a lansa întreprinderi noi.

Despre corupție vorbește dur: «Corupția ucide creșterea». În logica sa, aceasta nu este o problemă abstractă, ci un mecanism care, împreună cu influența grupurilor mari și patronajul politic, frânează dezvoltarea și îi lipsește pe tinerii antreprenori de spațiu pentru idei noi.

Un capitol separat în raționamentele sale este dedicat educației. Aghion insistă că capitalul uman este fundamentul economiei inovaționale, iar universitățile trebuie nu doar să transmită cunoștințe, ci și să devină centre de idei noi, de cercetări aplicate și de antreprenoriat.

El leagă, de asemenea, viitorul Moldovei de accesul la bani pentru afaceri. Potrivit lui, băncile din multe țări ale regiunii sunt prea prudente și creditează cu reticență startupurile și proiectele riscante, astfel că antreprenorii au nevoie de o cale mai simplă către resurse financiare.

Un alt punct important pentru el este integrarea europeană. Aghion a numit-o un catalizator puternic al schimbărilor și a remarcat că apropierea de Uniunea Europeană cere alinierea instituțiilor la standardele europene, dar, în același timp, oferă companiilor moldovenești acces la piața unică.

Totodată, el consideră că Moldova nu ar trebui să aștepte aderarea la Uniunea Europeană pentru a dezvolta cooperarea internațională. Țara, în opinia lui, poate deja acum să-și consolideze legăturile cu statele europene care se dezvoltă cel mai dinamic în domeniul științei și tehnologiilor.

Aghion a admis menținerea facilităților fiscale în IT Park, dacă acestea ajută în primul rând la apariția companiilor noi. Nici politica socială nu o pune în opoziție cu creșterea și spune: «Politica socială nu este un lux. Este o modalitate de a reduce riscul populismului».

Nici de optimism nu duce lipsă în evaluarea sa. «În Moldova există talente și minți fantastice, și aveți tot ce vă trebuie ca să deveniți inovatori de primă linie», a spus el. Andrei Simonov a numit aceste recomandări o modalitate practică de a depăși rămânerea în urmă economică și a evidențiat printre domeniile promițătoare dezvoltarea inteligenței artificiale cu sursă deschisă, nișele tehnologice și cooperarea internațională.