8,9 miliarde lei aruncate la gunoi: amploarea risipei alimentare în Moldova
Economistul Vyacheslav Ioniţe avertizează că consumul irațional în gospodării și școli costă țara miliarde de lei anual.
Locuitorii Moldovei aruncă zilnic la gunoi aproximativ 1,1 milioane de porții de mâncare, iar în perioadele sărbătorilor acest număr crește până la 1,5 milioane. Anual, țara aruncă aproximativ 180 de mii de tone de produse alimentare, ceea ce se traduce prin pierderi financiare colosale pentru populație.
Pierderile totale cauzate de risipa alimentară în 2025 au fost de 8,9 miliarde lei. Potrivit prognozelor, în 2026 această sumă ar putea crește până la 9,6 miliarde lei. Expertul economic Vyacheslav Ioniţe menționează că locuitorii Moldovei cheltuiesc pentru mâncare aproximativ 40% din veniturile lor, iar circa 5% din produsele cumpărate sunt pur și simplu aruncate.
Partea principală a risipei alimentare — 56% — revine gospodăriilor obișnuite. Restul este distribuit între industria alimentară (16%), comerțul cu amănuntul (10%), restaurantele (9,5%) și producția primară (8%).
Problema afectează și instituțiile de învățământ. Din cauza calculului greșit al porțiilor în școli, anual se aruncă mâncare în valoare de aproximativ 150 de milioane lei. Aproximativ 10% din porțiile pregătite acolo rămân neconsumate.
În sărbători situația devine critică: consumul de produse crește cu peste 30%, iar volumele de mâncare pregătite depășesc nevoile reale cu 150%. La masa festivă, moldovenii cheltuiesc până la 60% din venitul lunar, însă produsele în valoare de aproximativ 400 de milioane lei ajung în final în coșul de gunoi.
În ciuda volumelor uriașe de deșeuri, prin intermediul Băncii Alimentare se reușește salvarea doar a 0,15% — adică aproximativ 26 de tone de produse pe an. Deși acest indicator crește treptat, rămâne extrem de mic comparativ cu pierderile totale.
Pentru a schimba situația, organizația publică Diaconia desfășoară acțiunea națională „Masa bucuriei” în marile rețele comerciale. Vyacheslav Ioniţe îndeamnă cetățenii să fie mai responsabili și să împartă surplusurile, nu să le arunce. „Deșeurile pot deveni o resursă — dacă le vom da, nu le vom arunca”, a subliniat expertul.